UITA - TE.........................! ! !


UITA - TE....  PE TINE!
UITA - TE...  PE BLOG!

PRIETENII BLOGULUI

marți, 18 octombrie 2016

TAROM - Try Another Route Or Miss it


TAROM - Try Another Route Or Miss it -   

Sau “unde-i geamantanul - nu e geamantanul”



Sfătuiesc pe această cale pe toţi românii care aplaudă prin avioanele TAROM la aterizare să n-o mai facă, nu pentru că nu i-ar plăcea Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanu', ocrotitorul si patronul pilotilor, nici pentru că s-ar comporta ca boşimanii şi papuaşii de la Dâlga, ci pentru că s-ar putea să-şi muşte mâinile cu care au aplaudat când vor dori să-şi recupereze bagajele. Cel mai bine ar fi să se aplaude între ei atunci când îşi vor vedea în sfârşit bagajele rătăcite în sufragerie. Asta dacă şi le vor mai vedea vreodată.

Fapte

Duminică 16 octombrie a.c.

Aeroportul din Taşkent
- Am predat bagajele companiei Turkish Airlines "It's OK? Haraşo, vsio haraşo!", ni s-a răspuns în uzbecă şi am plecat liniştiţi spre poarta de îmbarcare, cu etichetele de transfer de bagaje lipite de biletele de avion.

Aeroportul din Istanbul

- ora 10,15 - chiar dacă decolarea trebuia să aibă loc la 10,40 şi nu era niciun avion TAROM la rampă, suntem chemaţi de urgenţă la poarta de îmbarcare cu etichetele şi paşapoartele ca să se verifice şi să se confirme transferul de bagaje de la o linie aeriană la alta. "It's OK?" "OK, OK!" ne confirmă turcul care purta vesta TAROM.
- ora 10,25 a venit, avionul TAROM nu a sosit la poarta de îmbarcare. Şi nici platforma cu bagajele noastre. Nu-i bai, zicem şi noi ca Raymond Poincaré: "Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient, où tout est pris à la légère", adică mai pe româneşte ni se cam brehăne de orarul de zbor. Lor, nu nouă.
- ora 10,30 - Ups! Nu se poate, a venit avionul! Şi căruciorul cu bagaje. Doamne ajută! Şi ce dacă avionul nu mai decolează la 10,40, cui îi pasă înafară de călători, fireşte?

Aeroportul Henri Coandă.

În ciuda faptului că aterizăm cu mare întârziere, călătorii aplaudă frenetic. De ce? C-aşa-i românu'! Nu prea are el treabă cu mentalu' în schimb are emoţionalu' cât Catedrala Mântuirii Neamului. Trecem peste codălăul absolut firesc de la ghişeele cu vizele şi ne luăm agale după călătorii care îşi dau coate disperaţi şi se întrec la fugă spre benzile de bagaje ca să ajungă primii, exact ca pe vremuri, la teatru, când scurtau aplauzele sau renunţau la ele repezindu-se muncitoreşte la paltoane. Dar desigur, nu-i nimic anormal aici, deoarece, fie numele lui Allah veşnic lăudat, cuvintele iureş, iuşchiuzarlâc, buluc şi calabalâc, dimpreună cu practicarea lor în orice situaţie, de la ieniceri le-am învăţat. Doamne ajută!

"Unde-i geamantanul? Care geamantan?"

Din două geamantane nu mai avem decât unul singur, în schimb avem o etichetă cu care ne repezim la biroul TAROM de bagaje pierdute. Aici ne-am mai calmat oleacă, deoarece erau trei funcţionari extrem de relaxaţi: unul se lăfăia pe canapeaua pentru amărâţii de reclamanţi având pe măsuţă o farfurie plină ochi cu mâncare, deci nu puteam să-l deranjăm cu problema noastră minoră, căci se ştie, omul când stă la masă nici şarpele nu-l muşcă, al doilea când am dat bună ziua deşi era în picioare s-a întors cu spatele şi a-nceput să foşgăiască ceva pe birou, deci nici acesta nu era abordabil fiind desigur, extrem de ocupat, aşa că ne-am adresat unei doamne care ne-a zâmbit binevoitor.
Ne-am spus păsul, doamna ne-a răspuns civilizat şi ne-a asigurat că până seara se rezolvă, deoarece urmează să mai vină o cursă de la Istanbul, că ei vor lua legătura cu compania Turkish Airlines şi să nu ne impacientăm că precis ne va aduce geamantanul rătăcit. Şi dacă nu va fi în seara aceea, precis a doua zi dimineaţă, adică luni, îl vom primi acasă cu prioritate, prin şoferul 'mnealor, deoarece locuim la circa 10-15 minute de mers cu maşina faţă de aeroport. "În orice caz, conform procedurilor, imediat ce apare, vă sunăm noi". Am semnat formularul cu reclamaţia şi am plecat. Asta se întâmpla duminică la orele 9.30.

Aţi primit voi în seara de duminică vreun telefon de confirmare de la biroul de bagaje TAROM cum că a sosit geamantanul? Nu? Nici noi. Aşa că am sunat pe la orele 23,30.
- Ce număr de reclamaţie aveţi?
- OTPRO98460
- N-a sosit, dar avem confirmarea că se află la Istanbul. Vine cu altă cursă, aşa că mâne dimineaţă îl veţi primi.
- Cam pe la ce oră, dacă nu vă supăraţi.
- Până în ora 12 şi aveţi prioritate.   

Luni 17 octombrie a.c.          

Ce pretenţiii poţi avea să ţi se-ntoarcă geamantanul până la orele 12,00 sau măcar să primeşti un telefon că a venit, când lunea nici iarba nu creşte? Poţi avea? Nu poţi.  

Pe la ora 13 încep să-mi pierd încrederea în corectitudinea funcţionarilor TAROM şi sun la biroul de bagaje.        
- Geamantanul meu trebuia să-mi parvină până în ora 12,00, ştiţi ceva despre el?
- Desigur, e la noi, dar îl putem livra deabia după orele 16,00 deoarece trebuie să-i facem vamă.
- Nu puteaţi să-mi spuneţi asta de dimineaţă, ca să nu stau blocat în casă aşteptând. Bine, aştept. Până la ce oră va trebui să aştept?     
- Vă sunăm noi.
     
Mai auzisem asta, aşa că pe la orele 18,30 am sunat tot eu.            
- La ce oră veniţi?     
- Din păcate nu mai putem să vi-l livrăm astăzi, dar cu siguranţă îl veţi primi mâine dimineaţă cu prioritate. Vă sună şoferul, după ce-şi stabileşte traseul.      
Şi pe-asta o mai auzisem, dar de la un alt funcţionar. Încet, încet, în mintea mea, litera R de la TAROM a-nceput să vibreze şi să se dedubleze.     
- La ce oră, vă rog?    
- Dimineaţă.   


 Marţi 18 octombrie a.c.         

Acum, să nu credeţi cumva că TAROM nu este o companie naţională de clasă internaţională şi că vezi Doamne, suptă fiind la sânge de către toate partidele de guvenământ pe rând, şi-a pierdut cea mai importantă parte a zborurilor internaţionale şi după ce că de-abia mai răsuflă, nu se mai ţine nici de cuvânt. Ba se ţine. Azi dimineaţă am fost sunat de un reprezentant al TAROM, mai precis de şoferul de la Biroul de bagaje pierdute. A sunat la o oră rezonabilă, la 6,30, aşa că nu mă pot plânge că m-a sculat cu noaptea-n cap.           
- Diseară ajung la dumneavoastră, că trebuie să livrez mai întâi la Braşov. Dacă vă grăbiţi, mergeţi dumneavoastră la aeroport şi ridicaţi-l personal!

La ora 6,10 sun la Biroul de bagaje pierdute. Ca să nu vă mai relatez conversaţia, luaţi vă rog “Castelul” lui Kafka, deschideţi-l la orice pagină doriţi şi citiţi orice paragraf la întâmplare.
- Nu putea domnule să facă o abatere de 10 minute de la DN1 şi să-mi aducă geamantanul?
- Nu ştim. El îşi face singur traseul.
- Cine-l coordonează pe şofer?         
- ?       
- Da’ pe dumneavoastră cine vă coordonează? Daţi-mi vă rog pe şefa dumneavoastră.    
- Imediat.       
- Bună dimineaţa, ce s-a întâmplat? 
O iau tacticos de la facerea lumii şi-i spun numărul de reclamaţie şi toată istoria romanţată a geamantanului magic care refuză să se predea.     
- O să vorbesc cu şoferul să vedem ce se poate face.
Vă sunăm noi imediat. Ne cerem scuze.           
- Scuzele am să le primesc cu plăcere după ce-mi daţi geamantanul. Eu la aeroport, nu vin.
Credeţi cumva că TAROM nu este o companie serioasă şi de încredere şi că iarăşi nu se ţine de cuvânt? Ba e foarte serioasă. După patru ore, mai precis în jur de ora 11,00 ne sună şoferul şi ne anunţă că e la Giurgiu şi că diseară ne aduce geamantanul.   
           
Notă: Acum este ora 12,45. Aşa cum merg treburile la TAROM, până diseară mai sunt 24 de ore, dacă nu chiar 48, cel puţin săptămâna aceasta.  Numai dracul, şoferul şi cu Duhul Sfânt mai ştiu prin ce colţ de Românică se plimbă geamantanul meu. Aş putea să-l sun pe şofer, dar n-o s-o fac căci s-ar putea să mă enervez şi nu doresc cu niciun chip să aduc vreo atingere imaginii companiei TAROM. Dacă aflu ceva veşti, vă ţin la curent. 

6 comentarii:

  1. Salut, Dane, si cumva cu neplacere observ ca ai coborat din cele spirituale la viata de zi cu zi a muritorilor de rand, desi subiectul e tot aproape de ceruri.

    Circul cu avioanele de 25 de ani si numai anul asta am "zburat" de 18 ori cu KLM, Iberia, American Airlines, Lufthansa, Air France, Swiss, Austrian. Alitalia si, ultima companie pe lista, cu voia dvs. Tarom.

    Ultima data cand mi s-a ratacit un bagaj a fost acum cateva zile, de la Geneva la Zurich.

    Imi pare rau ca te dezamagesc, dar Tarom este una dintre cele mai serioase companii, chiar daca pe marile aeroporturi are conditii mai dezavantajoase din partea prestatorilor locali de servicii.


    Bagajele tale nu au fost ratacite de personalul Tarom ci de niste localnici aflati in relatie contractuala cu ei.

    Si afla ca pilotii romani, sa le dea Dumnezeu sanatate mintala si fizica, aterizeaza cel mai bine.

    Nu am auzit de vreun pilot roman sa se sinucida cu avionul din dotare cum a facut cel de la Lufthansa sau sa faca sex in cabina cu stewardesa, in plin zbor, cum fac perversii de la KLM.

    Sa aplaudam, asadar!

    Petru

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe coada maturii ati incercat sa zburati? Oh, nu? Nici eu, ca nu-mi plac scamatoriile new agiste, dar cred ca Dan a incercat. Prima data cand l-am certat a fost cand dadusera buzna in lista lui de fb gainile " namaste". Imi doream o Romanie reala, ada cum este ea, dar in care sa nu mai conduca gainile spirituale si nici animalele politice. A iesit un talmes balmes...

      Ștergere
    2. Am avut doi prieteni buni pe facebook. Ii stie si Dan. Traian Metaxa, un om drept si bun, cu foarte mult umor. Avea cancer, a murit. Era si Daniela Boboc, foarte inteligenta si curajoasa. Isi iubea tara la fel de mult ca Traian. S-a sinucis...Cred ca a fost grav lovita energetic. Niciunul dintre noi nu stiam atunci ca daca-ti iubesti tara comiti un delict. Toti trei am fost tradati si loviti.Glumeam cu Traian pe tema "ciocoi" foarte la moda pe vremea aceea, gratie unuia dintre ciocoii imbracati in haine de patriot, Dan Senzationescu. L-am intrebat pe Traian daca crede ca si ciocoii zboara tot pe maturi, ca vrajitoarele namaste, amicele lui Ioanitescu. Mi-a zis ca aia zboara pe aspiratoare, ca sa se deosebeasca de noi, pietonii si de mai saracii zburatori pe maturi. Si asa s-a nascut povestea dedicata lui Traian. Am rugat-o pe sora mea sa-mi faca un desen. Are multa imaginatie si desenele ei ma inveselesc si inspira. Nu-mi mai amintesc cat timp a trecut de cand au murit prietenii mei...Uneori, lovita si de new agisti si de gainile lui Argeseanu si de gainile lui Bivolaru si de securistii infiltrati printre noi, as fi vrut sa mor si eu, sa plec la Traian si Daniela si sa nu mai vad cat de lasi sunt romanii. Si tradatori si pupincuristi. Dar...Dumnezeu a vrut altceva. Sa traiesc probabil ca sa vad cum isi iau zborul din Romania si se duc la dracu' toti tradatorii, toti banditii, toti criminalii, toti falsii maestrii. Sau poate nu? Voi trai cat voi trai, nu-mi pasa, dar atata cat voi trai nu voi fi nici lasa si nici nu ma voi inchina la altcineva decat la Dumnezeu. Chiar daca masoneria ma va da afara din tara pentru "pacatul" de a nu ma inchina la dracu'.

      http://mariadakhel.blogspot.ro/2012/10/cum-si-au-luat-zborul-unii-dintre.html

      Ștergere
  2. Bună dimineaţa, bunule Petru,

    Nu cu TAROM-ul am avut eu ceva de împărţit, căci recunosc, nu pot reproşa ceva unei companii serioase care se zbate să trăiască în braţele unor vampiri politici, ci doar cu modul ciudat, ca să nu zic neprofesional - chiar dacă în aparenţă pare foarte "profi" - al unui personal abulic care te plimbă cu vorbe de la o zi la alta, amăgindu-te cu speranţa că uite-acu, imediat îţi rezolvă problema, totul este să stai calm în bancaa ta şi să le înghiţi găluştile. Astăzi este o frumoasă zi de miercuri. Geamantanul cu pricina se afla încă de luni dimineaţă în posesia TAROM, dar nu au catadicsit să sune şi nici nu au fost capabili să-l livreze imediat, aşa cum au promis. L-am primit de-abia ieri seară, la orele 19,00 , fără nnicio scuză de întârziere.
    De altfel am anunţat pe facebook că, mă autocitez:

    "Uraaaa...!!! Acum două ceasuri a sosit geamantanul rătăcit. Voi tăia viţelul cel gras.
    TAROM înseamnă de acum Transportul Aerian Român. Honi soit qui mal y pense!"

    Cât despre mitul aterizării piloţilor români, izvorât dintr-un patriotism exagerat, am oareşce dubii că se întâmplă asta, deoarece am zburat cu multe companii şi n-am sesizat vreo diferenţă majoră. Singura diferenţă pe care am sesizat-o a fost cu vreo două, trei avioane americane, ai căror piloţi, datorită practicii anterioare a decolării şi aterizării de pe portavioane unde pista este foarte scurtă, aterizează un pic mai abrupt.

    Şi da, tuturor transportatorilor aerieni li se mai întâmplă să rătăcească bagaje, în timpul transferurilor şi într-adevăr nu este vina lor ci a cârcaşilor aeroportuari. Eu am păţit-o acum vreo 12 ani cu KLM-ul. Mi-au adus valiza praf, dar m-au despăgubit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ...

      Traim in Romania, tara in care gainile se cred maestrii spirituali. O sa zici ca nu are legatura new agismul cu prefectura. Are, pentru ca poporul caruia i se vand gogosi spirituale sta si asteapta sa-i cada cerul in cap, cu iluminare si mantuire cu tot.

      https://burebista2012.blogspot.ro/2016/11/de-ce-s-redeschis-dosarul-e-mail-urilor.html#comment-form

      Crezi ca si pe la astia a trecut boala new age? Sau ei au fost scoliti de Roxin si trupa de daci si arieni...Sau poate ca de Oreste ori Argeseanu? Nu ma mai uit in viata mea la TV, la emisiunile de tip " Codul lui Oreste" sau la balivernele celor de emisiunile Alinei Badic. Sunt dusi cu pluta!

      Ștergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

parerea mea