Preluata de la anonimul pamantean
http://anonimulpamantean.blogspot.com/
Dacă eram o lună,
as fi fost un Iunie vesnic ca sa-i pastrez pe oameni in vacanta
Dacă eram o zi a săptămânii,
as fi fost Vineri seara plina de promisiuni
Dacă eram o parte a zilei,
as fi fost Amurgul atunci cand Dumnezeu pogoara in suflet
Dacă eram un animal marin,
as fi fost Meduza ca sa ma bucur de osmoza
Dacă eram o direcţie,
as fi fost cu Directia corecta
Dacă eram o virtute,
as fi fost Onestitate
Dacă eram o personalitate istorică,
as fi fost Adam ca sa o iau de la-nceput
Dacă eram o planetă,
as fi fost Terra
Dacă eram un lichid,
as fi fost Apa ca sa ma patrund de fiecare fiinta
Dacă eram o piatră,
as fi fost Piatra Craiului
Dacă eram o pasăre,
as fi fost Albatros ca sa pot plana
Dacă eram o plantă,
as fi fost Pomul Cunoasterii ca sa dau tuturor intelepciune
Dacă eram un tip de vreme,
as fi fost Vreme insorita dupa ploaie ca sa pot bucura tot locul
Dacă eram un instrument muzical,
as fi fost Orga sa ma pot armoniza cu sufletele tuturor
Dacă eram o emoţie,
as fi fost Iubire Universala
Dacă eram un sunet,
as fi fost Clipocitul apei
Dacă eram un cântec,
as fi fost Cantecul de lebada
Dacă eram un film,
as fi fost Calauza pentru cautatori
Dacă eram un serial,
as fi fost Daramatorii de mituri
Dacă eram o carte,
as fi fost Fratii Grimm
Dacă eram un personaj de ficţiune,
as fi fost Mos Craciun
Dacă eram un fel de mâncare,
as fi fost Painea cea de toate zilele
Dacă eram un oraş,
as fi fost Oraselul copiilor
Dacă eram un gust,
as fi fost Desavarsit
Dacă eram o aromă,
as fi fost de Fan cosit
Dacă eram o culoare,
as fi fost Verde crud
Dacă eram un material,
as fi fost Apa
Dacă eram un cuvânt,
as fi fost Bucurie
Dacă eram o parte a corpului,
as fi fost Constiinta
Dacă eram o expresie a feţei,
as fi fost Lumina
Dacă eram o materie de şcoală,
as fi fost Cunoastere interioara
Dacă eram un personaj de desene animate,
as fi fost Cenusareasa
Dacă eram o formă,
as fi fost Ou
Dacă eram un număr,
as fi fost PI
Dacă eram o maşină,
as fi fost Masina Timpului
Dacă eram o haină,
as fi fost
Piele de Magar
Desi toata aceasta leapsha poate ca seamana mai curand a test psihologic si a oracol de liceu, mi-ar placea sa regasesc printre eventualitatile care pune la incercare
sinceritatea celor care completeaza, cel putin a celor care ostenesc intru spiritualitate, urmatoarele:
Daca eram un mit, as fi fost....
Daca eram un intelept, as fi fost....
Daca eram o credinta, as fi fost....
Daca eram un profet, as fi fost...
Daca eram un filozof, as fi fost....
Daca eram un iluminat, as fi fost....
Daca eram o teorie, as fi fost....
Daca eram un link, as fi fost.....
Daca eram un blog, as fi fost.....
Sa convenim ca se va numi LEAPSHA 2, ca va avea parte de imbunatatiri si adaugiri, ca ne va ajuta si ca o vom da pe circuit inainte si inapoi. Dau LEAPSHA Cristianei si LEAPSHA 2 anonimului pamantean, inapoi pe circuit. Daca se vor lasa prinsi, fireste. :-)
.jpg)
Aveti mai jos interviul cu Profesorul universitar doctor īn ştiinţe medicaleDUMITRU CONSTANTIN-DULCAN, medic neurolog si psihiatru, cu deschideri ample spre filosofia stiintei. Practicand medicina in cadrul armatei, a avut posibilitatea sa avanseze in cercetarea creierului si a importantei gandului asupra organismului si a mediului, iar sansa unei calatorii in China l-a orientat si spre aprofundarea acupuncturii. D.C. Dulcan este membru al unor prestigioase societati stiintifice nationale si internationale, autor de brevete de inventii, detinator al multor premii stiintifice si literare obtinute in tara si in strainatate...
.jpg)
.jpg){kind=link}
Sunteti invitati cu totii, ca prin comentariile voastre sa deveniti coautori la povestea "Mitu lu'Sisif ". Numai prin voi povestea se povesteste pe sine. Pentru cei care inca nu ati "rasfoit" postarile anterioare, e bine sa stiti ca povestea a plecat de la un banc, care zice:
"A fost odata un om Sisif care avea un copil pe care il chema Mitu".
Conform traditiei, povestea a fost inceputa de Ioana Dumitrascu si continuata de ceilalti. Cititi episoadele anterioare si apoi, intrati pe comentarii si continuati de unde s-a oprit povestea. Nu exista reguli, oprelisti si nici intelegeri prealabile intre autori. Fiecare contribuie cu harul, priceperea si interesul propriu pentru eroii nascuti de muzele bloggerilor. Sunteti bineveniti! Intrati si scrieti de cate ori va face placere! Curaj, mult succes si... aventura placuta!
"Să vezi că nu mai scap din magherniţa asta", îi trecu prin cap lui Sisif. "Sau te pomeneşti că am murit şi ăsta e..."
- Dacă nu mai ai gologani, face mandea cinste, auzi el, ca prin vis, un glas dogit.
Se întoarse şi văzu, la o masă din fund, un bătrân cu faţa brăzdată de vicii. Cu el beau doi inşi : un bărbos falnic şi un orb cu o voce miorlăită.
- Un gay, asta era tot ce-mi mai trebuia, se sperie Sisif. Dacă mă dibuie Meropica...
- Nu te sfii, fiule, zise şi bărbosul. Dacă ai rămas în pană de marafeţi, maestrul nostru Socrate îţi face cinste până la ziuă. Aşa obişnieşte el să-i trateze pe discipolii noi.
În ciuda repulsiei pe care Socrate i-o stârnea, Sisif simţi cum se ridică, fără voia lui, de la masă şi se duce către cei trei. Picioarele îl purtau de capul lor, nemaizăspunzând comenzilor disperate ce porneau din cutia craniană.
"Sunt neînchipuit de beat", îşi zise. "Poate că nenorocitul ăla de cerşetor e în cârdăşie cu complotiştii şi m-a drogat, ca să mă prindă ăia mai repede..."
Se lăsă să alunece moale pe un scaun la masa perverşilor.
- Eu sunt Socrate, după cum sper că ai înţeles, se prezentă boşorogul. Ăştia sunt Platon şi Homer, băutori cu butea şi mari meşteri în ale cuvântului... Eu, dragul meu, reciclez tineri... P-ăştia doi i-am reciclat până au albit, hi, hi, hi, hi....
Râdea cu gura ştirbă, stropindu-l pe Sisif cu salivă.
- Dacă vei fi vrednic la băutură, Platon te va face personaj într-un dialog, iar orbul îţi va închina o cântare, ridicându-te la statutul de erou... Ce te uiţi ? Ia şi bea !
"E de rău", îi fulgeră prin minte lui Sisif, în timp ce Meropica se uita chiorâş la masa lor.
08 octombrie 2009 21:21
Surprinzandu-i privirea, Platon i se adresa pe un ton ( cum altfel?!? ) cavernos:
- Esti sigura ca privelistea din fata ochilor tai este realitatea, stimata domnita? Poate este doar o umbra facuta de ....
- Da' mai lasa-ne frate cu umbrele tale, ca ne-ai terminat! Prea ne crezi pe toti legati cu funii in pesteri! izbucni Homer
- Cantati, zeilor, mania ce-l cuprinse pe Homer betivanul! hohoti Socrate luand o gura de bautura.
- Dar'ar naiba sa fie in paharu' ala ce cred eu ca este ! mormai Homer in barba . Intorcandu-se apoi catre Sisif care ii privea perplex zise:
09 octombrie 2009 08:23
-Ili, iada mea a facut o boala rara, ii zice odi... Se ia.
-Odi se ia si la oamenii? se alarma Sisif.
Numai....
09 octombrie 2009 15:35
Homer ii arunca o privire plina de dispret si ii zise:
- Dar dupa parerea ta eu ce sunt? Neom? Stafie?
- As fi optat pentru stafie, sincer sa fiu, replica timid Sisif.
Din coltul in care se retrasese (in ciuda profilului ei psihologic, numai asa, ca sa-i faca acestuia in ciuda) Meropica se ineca de ras.
- Tu la varsta asta inca mai crezi in stafii???
- Daca pot crede in scgheleti care beau bere care le curge printre oase, daca pot crede in manticore vii, daca pot crede ca in fata mea sunt Homer, Socrate si Platon.... da-mi UN SINGUR MOTIV ca sa nu cred in stafii!
La replica asta Meropica se cutremura. Sisif isi urlase cuvintele, si asta nu se potrivea profilului LUI psihologic.
10 octombrie 2009 09:39
-Crezi, crezi! Ai dreptate sa crezi! auzi o voce de nicaieri. Ceva mare si neguros, o lumina intunecata, ca o umbra care absorbea culorile din jur trecu prin fata ochilor sai si se aseza de-a dreapta lui Platon. Vocea continua:
-Uite si Platon, chiar si atunci cand nu e beat, tot crede in umbre de cai verzi pe pereti... unii l-au contrazis dar el tot crede... nu-i asa Platoane?
-Da, da... Totusi eu nu te cunosc.... i se adresa Platon. Tu a cui umbra mai esti?
-Umbra lui Mircea.
-Pai ce cauti aici? Du-te la Cozia. Ba nu! Ia stai! Zi-ne si noua ce au discutat acolo Radu Vasile cu Miron Cozma la mineriada!
-Mineriada si Odiseea luceafarului huilei... hi, hi! asta-i mai tare ca Iliada mea, se hlizi Homer.
-N-a fost nici o discutie. Radu i-a strecurat serpeste o soapta la ureche lui Cozma. Atat am prins: "Cozma Racoare"! Si-au plecat dansand sirtaki... voi grecii, deh... intelegeti mai bine.