UITA - TE.........................! ! !


UITA - TE....  PE TINE!
UITA - TE...  PE BLOG!

PRIETENII BLOGULUI

joi, 10 noiembrie 2011

ILUMINARE BIPOLARA


14. ILUMINARE – Efectul intarziat si dubitabil al actiunii de a se ilumina, inteles ca o pleasca gnoseologica coborata cu harzobul din cer. Iluminarea spiritualistica se poate produce subit si pe nemeritatelea, prin pravalire spontana a mainii lui Dumnezeu direct in teasta spiritualisticului, alteori prin actul volitiv de a proba priza cu degetele sau in foarte rare cazuri, ca o consecinta  a automortificarii mentale savarsita dupa spalaturi si clisme prelungite la creier pentru cotarcirea ego-ului, efectuate prin mantre, meditatii, rugaciuni si delir religios sau mistic.
Avertisment: Iluminarea prelungita poate duce la arderea filamentului sau la suprainaltare incurabila.

15. ILUMINAT – Spiritualistic aflat in bataia unei surse de lumina. Mentiune necesara: lumina provine intotdeauna din exterior, caci altminteri spiritualisticul ar trebui sa se numeasca illuminant… ceea ce desigur nu este cazul, decat in situatia in care el este conectat la 220 de volti. 
16. ILLUMINATI – Organizatie iluminata intunecata, premasonica si secreta, despre care, la vremea ei stia toata lumea ce face si cu ce se ocupa, care a durat doar noua ani (1776-1785) si care nu a conspirat si n-a facut nici macar o mica branza.

Definitii extrase din Spiritualist, Hypnotic & Idealistic Terms Dictionary (SHIT-Dictionary), parte integranta a lucrarii The Bases of Universal, Literary-Licentious, Spiritualist, Hypnotic & Idealistic Terminology (BULLSHIT)












8 comentarii:

  1. Buenos dias, senor!
    :)
    Arunci cu "bombardeaua", apoi o ştergi?
    :))
    Să vedem...
    Care ar fi diferenţa dintre nebunie şi iluminare?
    Păi, diferenţa ar consta tocmai în rezultatele pe care le manifestă în existenţa individului. Când trece printr-o astfel de experienţă, el se schimbă, iar viaţa lui se transformă. Deci ar fi de luat în seamă impactul, urmările şi recurenţa. Dacă schimbarea e benefică pentru el şi pentru cei din jur, atunci ar fi absurd s-o consideri nebunie. Dar ce înseamnă "benefic"?
    Păi, depinde de sistemul de referinţă. Dacă unul din noi începe să facă "buhuhu" p-aici, e posibil să ne îmbrace urgent în hăinuţa albă şi să ne lege mânecile la spate. Dar dacă am face parte din nu'ş ce trib australian, atunci am fi avansaţi la rang de şamani şi trataţi cu toată consideraţia.
    Din asta trag concluzia că totul se rezumă la etichete.
    Bunăoară, Dali este considerat un mare artist. Şi un mare nebun.
    Cumva, ar trebui să ne decidem. Fiindcă dăm dovadă de confuzie sau măcar de inconsecvenţă atunci când numim "frumos" producţia unei personalităţi marcată de o gravă alienare.
    Şi o primă concluzie (mai mult sau mai puţin vinovată de superficialitate!) ar fi aceea că arta este manifestarea unor nebuni.
    Sau... pur şi simplu ne plac nebunii??!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ca sa ma bag oleaca in seama , sa-mi dau si eu cu presupusul ...atat ca ma duce nuca asta a mea , cu un singur neuron zapacit de-atata alergatura printr-un vid absolut . Am constatat si eu ca marea majoritate a artistilor au ceva special , de multe oti diferit de noi ..astia mai de rand . Ce sa facem , daca Divinitatea ne inspira diferit ? In mintea mea , arta ar trebui sa slujeasca frumosul , dragostea , iubirea , misterul , originalul ,...in nici un caz uratul , grotescul , duhoarea , laturile , prostia , ghiveciul de trairi confuze . La indemnul unui amic , deunazi -acum vreo doua luni adica - caut si fericit , gasesc la Humanitas , ORBITOR - trilogia lui Cartarescu . Tremurand de bucurie , de mirosul de cerneala proaspata , citesc primul volum , Aripa stanga , cu mare greutate . Sunt de principiul ca un lucru inceput , trebuie si terminat . Imaginile sugerate de autor sunt de o diversitate fantastica , fabuloasa ,abunda de organe , sange , excretii , scroturi , abcese , puroi , noroi senzatii olfactive si vizuale mai tari ca in Mondo Cane ...Offf ...am terminat cu greu Aripa stanga ...m-am apucat de Corp si de intreaga lui chimie cu acetilcolinesteraze , traheoctomii , si apendici stand sa plesneasca .Nu ma mai atrage nimic la cartea asta ...Imi vine s-o las balta ...dar nu ma pot dezice de propriile mele principii . Daca am inceput , o sa si termin. Dar ...cu ce sacrificiu ?...Daca ma puneti sa va spun cu ce raman din cartea asta o sa va spun clar : cu o scarba imensa , cu gustul amar pe care mi l-a lasat conditia umana din Glissando . Va mai amintiti filmul lui Daneliuc ? ...Cred ca la mine este ceva ...monopolar ...:) ))))))

    RăspundețiȘtergere
  3. Radule,
    dacă-mi permiţi, am să răspund eu referitor la ceea ce povesteşti.
    Cochetez de ceva vreme cu ideea de a scrie şi altceva decât prostii pe bloguri şi cineva mi-a explicat că fac o greşeală: că manifest o discriminare evidentă faţă de anumite cuvinte, ceea ce mă ţine departe de starea de scriitor.
    Adică, pentru că utilizez cuvinte frumoase şi evit ceea ce îmi pare neplăcut, dureros, abject, fac o nedreptate limbii în care scriu. Se pare că un scriitor veritabil nu se teme de cuvinte şi le tratează egal, iubindu-le pe toate la fel.
    Sigur, întrebarea care se pune este ce şi pentru cine scriem. Dar eşti artist veritabil atunci când poţi exprima în mod relevant toată gama de emoţii umane, nu numai pe cele plăcute.
    De aici încolo, selecţia o face cititorul. El alege acele producţii de care are nevoie pentru a-şi satisface o cerinţă estetică.
    Când vorbesc despre asta, mereu aduc in discuţie un autor care mie mi-a predat o lecţie fantastică: Sven Hassel şi seria lui de romane care începe cu Gestapo. E multă abjecţie în poveştile acelea şi cu toate acestea, m-au fascinat. Pe mine, "mimosa pudica" cu grad de excelenţă.
    :))
    Adică, eram exact cum spui. Orpilată de abjecţii, violenţe şi mizerii de tot felul. Şi totuşi, le-am citit cu voluptate, aproape.
    Bizar, nu?!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna ziua , Blue !
    Nici eu nu sunt amator numai de ducegarii si amor ghebos , dar mi se pare o exagerare sa creezi imagini preponderent macabre si hidoase . Visez numai picturi de Goya , Ensor ...vad numai scene apocaliptice care se succed cu o repeziciune pe care neuronul meu inca nu e pregatit sa le perceapa . Dar , daca ma incurajezi , voi avea rabdarea de a termina totusi trilogia . Cu tot supliciul pe care-l intrevad ... Apoi , antrenat deja , voi trece la Sven Hassel . Mi-ai starnit deja curiozitatrea ...Multumesc mult ! Sa treci cu bine peste 11.11.2011 !

    RăspundețiȘtergere
  5. N-ai pentru ce să-mi mulţumeşti. Era doar un punct de vedere. Tu alegi dacă îl iei în considerare sau nu.
    :)

    Păi, credeam că am trecut deja de 11.11.2011. Cu bine. Sau aproape, dacă mă gândesc la nervii pe care i-am avut mai devreme.
    :))
    Mulţumesc, oricum. La fel şi ţie!

    RăspundețiȘtergere
  6. Unii se electrocuteaza
    Cand lumina o lucreaza :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Va plac!
    Pe toti in conversatie si pe fiecare in parte. Voi continua comentariul maine si mai la obiect... M-a fascinat dialogul... :)

    RăspundețiȘtergere
  8. M-am electrocutat pana la jumatea filmuletelor ....la celelalte m-am electrocutat si de limba engleza...:))
    Mizeria si Frumosul...inca nu stiu cum sa ma etichetez...normal sau nebun ...!!!

    RăspundețiȘtergere

parerea mea