DACICA CUANTICĂ©

           

DE BELLO GAGICO

Generalele cel străin s-a ridicat solemn de la locul său şi, mulţumind protocolar celor trei invitaţi pentru prestaţia lor ştiinţifică şi-a reluat locul la pupitru.  
      
            - Stimat auditoriu mahalagesc, a zis Generalele cel străin, înainte de a-i da cuvântul invitatului meu de onoare, domnului Academician Prof. Dr. Nea Polea Scornicescu, medic neistoric daco-american sub acoperire la Institul de Medicină Psihohoprotocronistă din cadrul Academiei Române de Ştiinţe Inexacte şi profesor titular la  Facultatea de adevăruri tulburătoare cu daci, vă atrag atenţia asupra faptului că modul diferit de abordare a realităţilor văzute şi a celor nevăzute implică un grad de incertitudine pe care doar ştiinţa şi-l asumă. Şi de-aici, în cazul în care unele adevăruri ştiinţifice paradigmatice sunt înlocuite cu altele, ştiinţa este imediat pusă la index de către spiritualistici.           
            Nu tot astfel se întâmplă în cazul în care paradigmele spiritualistice incluzând teorii, profeţii sau „cunoştinţe” revelate se dovedesc a fi nişte biete minciuni sfruntate, deoarece atunci nu trebuie să fim prea categorici în afirmaţii şi incriminări, ci să spunem duios şi îngăduitori că este vorba doar despre exces de imaginaţie. Ba mai mult, oricât de evidente sunt scornelile şi oricâte argumente ai aduce, smintelile continuă să circule în continuare, căci nevoia de iluzie este mult mai adâncă decât proba realităţii. De aceea vă rog să vă concentraţi şi să faceţi diferenţa dintre cele două moduri ştiinţifice de abordare. Nea Polică, ai cuvântul!             
            - Stimate mahalagioaice şi mahalagii daci, dragi mahalagii cercetologi străini şi multiubite domnule Generale străin de origine dacă, a început cu aplomb Academicianul Prof. Dr. Nea Polea Scornicescu, fluturând prin aer o căciulă din blană de oaie, am avut deosebita onoare şi plăcere să fiu invitat la această tribună, în faţa dumneavoastră, ca să vă informez că visul de aur al alchimiştilor antici este realizat astăzi de fizica subatomică subelementară          
            După cum vă este probabil cunoscut, protonii şi neutronii sunt particule compuse fiecare din câte trei particule elementare numite cuarci. Atunci când un neutron se dezintegrează radioactiv în mod natural sau prin reacţii nucleare, un cuarc de-al său se transformă într-un alt tip de cuarc, un electron şi un neutrino. Fizicienii văd acest fenomen elementar ca pe transformarea unui element chimic în alt element chimic, ceea ce practic nu este altceva decât o transmutaţie alchimică. Daco-românii cunosc din moşi-strămoşi transmutaţia, deoarece ei sunt singurul popor care reuşesc oricând să facă din rahat bici şi din protocronism o pocnitoare istorică adevărată.   
            Din punctul de vedere al fizicii elementare cuantice, fenomenul este pendinte de forţa nucleară tare şi nu este tocmai o noutate, deoarece a putut fi realizat şi probat până în prezent în mai multe reactoare nucleare din lume. Chestiunea cea mai surprinzătoare însă a apărut de curând, atunci când fizicienii psihocuantiştii daco-olteni de renume internaţional, de la Acceleratorul Psihohocuantic - din cadrul Institutului Dac de Psihohocuantică aplicată din Craiova, folosind acţiunea unor anumite particule elementare subatomice numite daconi, asupra materiei au reuşit să obţină prin transmutanţă un nou tip de dac, calitativ superior celui de pe Columna lui Traian, aceasta conţinând informaţii istorice scrise sub formă de vibraţii ultrasensibile, informaţii care pot fi transmise conştiinţei celui ce poartă o daco-căciulă din blană de oaie.          
            Cercetătorii noştri daco-craioveni, după ce au psihohoinformat cuantic cu lecţii de limbă latină cultă dacul astfel obţinut, au observat că atunci când purtătorul de daco-căciulă din blană de oaie se află în stare de conştiinţă modificată Delta, caracterizată după cum se ştie de frecvenţe joase cuprinse între 1 şi 4 Hz şi care se manifestă în timpul somnului profund, fără vise, mai precis la frecvenţa de 3,1416 Hz, procesele privind transferul infopsihohoenergetic de la dac la daco-căciula putătorului s-au produs practic instantaneu. Subiectul purtător de daco-căciulă odată trezit, a început să scrie şi să vorbească fluent şi corect gramatical în limba dacă cultă.          
            Metoda revoluţionară de asimilare a informaţiilor descoperită şi probată pentru prima dată în lume de către daco-savanţii olteni a fost repede copiată şi pusă în practică de către fizicienii psihohotronişti daco-ruşi de la Acceleratorul Cuantic „Voniucii Pukaet”, din cadrul Institutului de Psihohotronică aplicată din Novosibirsk. Ei au profitat de faptul că experimentul nu a mai putut fi repetat şi a doua oară, deoarece daco-oltenii şi-au furat daco-căciula singuri, şi atunci, folosind acţiunea particulelor elementare subatomice numite psihoni, asupra materiei, au reuşit să obţină prin transmutanţă alchimică un nou tip de platină, calitativ superioară celei din tabelul lui Mendeleev.     
            Ambele metode ştiinţifice, atât cea daco-românească_cât şi cea daco-rusească au fost descrise de cercetători ca fiind de tip holografic, însă cu matricea informaţională situată în multivers, iar nu în daco-univers, aşa cum se credea iniţial. Ceea ce diferenţiază însă metoda originală daco-românească faţă de metoda daco-rusească este faptul că în subliminal, daco-căciula din blană de oaie recunoaşte matricea informaţională instantaneu, descărcarea ei făcându-se complet şi cu 200% mai rapid în varianta descoperită de daco-români, faţă de metodele tradiţionale de învăţare scrisă sau orală, bazate doar pe atenţie şi memorizare, cazuri în care daco-căciula reţinea doar 60% din informaţie.

            - Uauuuu...!!! a exclamat la unison auditoriul, printre ovaţiile şi ropotele de aplauze.    
            - De necrezut! Ai zice că este aceeaşi metodă dar cu rezultate diferite!     
            - Muicăăăă, ce tari suntem...!           
            - Da’ căciula unde e acum? a întrebat curios Firfirică.        
            - E la mine. Uite-o aici, a răspuns eminentul Nea Polea Scornicescu, punându-şi pe cap căciula, care s-a dovedit a fi o bonetă daco-frigiană din blană de oaie...         
            - Stimate domnule Academician Prof. Dr. Nea Polea Scornicescu, faceţi-ne vă rugăm o demonstraţie practică, a intervenit Generalele cel străin. 
            - Sarmisegetuza! a strigat mândru, Nea Polea.        
            - Moamăăăăă... Mai ziceţi, mai ziceţi!         
            - Kogaionon, Zamolxe, Burebista, Deceneu, Iisus Cristos...!          
            - Extraordinar! Ziceţi mai departe!  
            - Brânză, mazăre, barză, maioneză, căcărează... Mă scuzaţi, a zis el, răsucind discret căciula, cred că am pus-o invers, cu moţul în spate, în loc să-l pun în faţă. A-şaaaa... mânz, brazdă, piz... Tot nu-i bine! Se pare că a atins-o un daco-rus... Trebuie s-o purific, s-o mai frigienizez puţin şi să vă vorbesc sub acoperire, a mai zis el depărtându-se brusc de la pupitru şi, trântind cu năduf căciula de podea, a-nceput s-o ghimbuţească şi s-o piseze ca un apucat, cu călcâiul.    
            După ce s-a mai răcorit oleacă, Nea Polea a luat căciuliţa daco-frigiană de jos, a întors-o pe dos, a îndesat-o bine pe cap până la jumătatea nasului, a umflat pieptul şi, cu ochii acoperiţi şi cu un aer marţial a strigat din toţi bojocii, de a cutremurat asistenţa:    
            - N e o z a m o l x i a n i s m...!         
            - Bravooooo...!!! Bravo Nea Polică, asta a fost mai cea mai tare... mai tare ca lecţia de isterie a lu tălică! Mai tare chiar şi ca_cucuiul cotcodacic făcut de daci în Cosmos, de 99,99% puritate fier!, l-a  felicitat călduros Generalele cel străin ridicându-se în picioare şistrângându-i mâna tovărăşeşte.      
            - Mai tare chiar şi decât votca de-o băurăm la intrare! a găsit de cuviinţă să opineze şi primarele.  
            - Felicitări, felicitări! Este o adevărată sărbătoare, a strigat Aiubiroaia, aplaudând frenetic. Să treci pe la mine să te cinstesc cum se cuvine!  
            - Rezonez cu ideile dumneavoastră! Aşa e, cum spui mata, nea Polea! La dracu, eşti un înger, nu s-a putut abţine şi emeritul angelolog, Profesorul Dr. Doc. Dorin Vertu.      
            - Oh, nea Poleo m-ai topit! Ah vibrez... Am un bufeu de iubire... Simt că plutesc... Tulai Doamne sunt udă toată... Ioooi...! a ţâpurit nevasta primarelui, pe care toată lumea o credea mută.  
            - Trăiască Dacia Preistorică modernă şi Noi Dacii! Noi nu suntem urmaşii Romei! Iată dovada peremptoriu de irefutabilă că nu suntem vai de capul şi de zilele noastre, a zis ritos Daco-Academicianul Prof. Dr. Nea Polea Scornicescu şi a scos din buzunar un dac din plastilină.    
    
            Nea Polea a trântit cu un aer triumfător dacul pe pupitru şi, fără să bage de seamă că dacul lui, la impactul cu pupitrul s-a turtit binişor, a declamat cu aplomb:           
            - Acesta-i dacul meu!
            - Îţi dau un pol pe el...! a exclamat entuziasmat Ptruptrucea.          
            - Mă piş pe polul tău! i-a răspuns iritat reputatul medicul daco-neistoric sub acoperire.       
            - Şi eu pe dacul tău! i-a râs în nas Ptruptrucea.        
            - Băăăăă... te-arunc în suliţi, băga-te-aş în peştera lu' Zamolxe! s-a enervat de-a binelea Nea Polea, dând cu pumnul în pupitru şi constatând apoi oripilat, că dacul i se lipise de mână şi că nu mai semăna deloc a dac.
   
            Nea Polea a-ncercat să-l modeleze din nou, dar oricum făcea şi oricât se străduia, tot un roman cu cap de cuman îi ieşea. S-a enervat atât de tare, încât la un moment dat l-a făcut cocoloş şi l-a înghiţit. A rămas încremenit, cu ochii cât cepele, lăcrimând, privind către nicăieri, înghiţind în sec, cu ditamai cocoloşul în gât şi respirând anevoie...  
        
            - P-ăsta nu l-a exorcizat nimeni pân-acu? s-a scăpat popa Ţăndărică. E muncit rău...            
            - Dar’ar dracii-n capu’ tău popo! Voi sunteţi urmaşii Romei...!? Ptiuuu... a zis el şi toată lumea a văzut cocoloşul de plastilină cum ţâşneşte direct către Popa Ţăndărică. Nişte răi şi nişte fameni. I-e ruşine omenirii să vă zică vouă... ceva de la obraz...!!! Da’ vă zic io acum. Huideooo...!!! s-a stropşit la el Nea Polea, cu ochii săriţi din orbite.         
            - Dragi mei... nu vă mai inflamaţi atât, a zâmbit condescendent şi împăciuitor Generalele cel străin. Păstraţi, rogu-vă, limitele bunei cuviinţe! Mă bucur să descopăr la voi sentimente de plastilină dacopatriotarde, dar să încercăm totuşi să rămânem echilibraţi, a continuat el încercând să calmeze spiritele. Diferenţa dintre rezonant şi rezonabil nu este de trei litere, ci de trei ani lumină. 

Sursă foto: necunoscută

Toate drepturile asupra textului aparţin autorului©