CONTELE DE SAINT-GERMAIN

motto: 

"La moară la târţa-pârţa 

Un' se macină tărâţa 

         Nici o boambă să nu duci...” 

Evul mediu, intunecat sau luminat e de bonton si se vinde bine. El se poarta si se consuma departe de ochii lumii neinitiate, in confrerii, fratii, ritualuri secrete, dupa gust, care mai sado-maso-sataniste, care mai pure si lesinate de iubire luminoasa, cu functii, ranguri si titluri vetuste, cu parfum greu si misterios de epoca, in extazuri mistice, ezoteristico-spiritualistice. Titlurile nobiliare in special dau greutate si polei de adevar alesilor initiati, caci lumea este ahtiata dupa tiluri nobiliare. Dintre titlurile nobiliare preferate de aruncatorii de praf in ochi si servite calde fraierilor, cele mai frecvente sunt cele de conte. Titlul de conte este pe departe cel mai convenabil pentru un Mare Maestru Initiat, caci el il defineste si il recomanda pe purtator ca pe un  Mare Senior, cu puteri absolute si nu bate asa de tare la ochi ca un titlu mai pompos, dar mai usor de verificat, cum ar fi cel de marchiz, duce sau print. Sa fie ei califi, sheici, rajahi, taraboshti, shoguni, pashale sau grofi ? Ash! Ti-ai gasit! Conţi nene, pai ce ne-ncurcam in titluri!? Odata autoasumat titlul de conte, detinatorul isi asigura accesul la gastele cele grase si bune de jumulit din lumea "buna", precum si adulatia snobilor spiritualistici mai marunti, ca deh, chiar si prin transmutatia cu care unii dintre ei se lauda, sangele albastru apa nu se face! Noblesse oblige, ce mama dracului! Desigur ca scriitorii de literatura-vura de specialitate iti propun pe banii tai, cateva dude de conti inaltati, cu nume cat mai exotice si mai misterioase. Desi in privinta reincarnarilor proprii, fiecare conte in parte si-a fabricat un background de speriat, toti, fara exceptie sunt inruditi cu baronul Münchausen in ceea ce priveste fabulatia, cu contele de Monte-Cristo in ceea ce priveste identitatea reala si cu printul Duda in materie de interpretare al rolului, pe dindosul carora fiecare dintre ei isi mascheaza cupiditatea sau setea de faima. Vorba ceea: nobelesti, nobel traiesti.

CONTELE DE SAINT-GERMAIN 

sau uite popa-nu e popa! 

Ca nemurirea sa fie adevarata, miracolul trebuie sa existe. Iar daca nu exista, ai obligatia sa inghiti pe nemestecate orice iti este prezentat ca miracol, pentru ca altfel, vei avea o viata searbada, lipsita de poezie si de speranta mantuirii prin ridicarea vibratiilor personale. Pe Mos Craciun l-ai pierdut inca din copilarie dar fara nemurirea contelui de Saint-Germain, poti sa-ti iei la revedere de la dimensiunea a cincea si de la flacara violet. Alte flacari te asteapta. Asa ca fii atent si inearca sa intelegi, deoarece nici eu, si nici ceilalti care s-au aplecat cu atentie asupra vietii si personalitatii contelui, nu am inteles nimic, dar cel putin eu sunt sincer si recunosc. Probabil ca si contele, in nemurirea lui rade de noi. Departe de mine gandul sa ma consider un detractor al lui. Dimpotriva, admir geniul in orice domeniu s-ar manifesta el. Daca eruditul Saint-Germain, conte sau nu, a pacalit cu mintea rece o intreaga societate si si-a trait in profit propria-i legenda, lasand impresia de homo universalis, nu tot astfel stau lucrurile cu mintile infierbantate ale martorilor si apologetilor lui, care i-au arestat legenda in propriul profit si al caror detractor, da, marturisesc ca sunt. Talmes-balmesul de informatii contradictorii si elucubrante pana la schizofrenie, stau marturie.


 NASTEREA, COPILARIA SI PRIMA SI VESNICA TINERETE FARA BATARNETE SI VIATA FARA DE MOARTE
Contele de Saint-Germain care nu a fost niciodata un sarlatan, s-a nascut timp de douazeci de ani, mai precis intre anii 1690 si 1710. Conform cercetatorilor genealogiei sale, el era evreu sefard portughezo-alsacian insa cu sange albastru, un copil din flori legitim al  Reginei Mariei Anna von der Phalz-Neuburg, vaduva Regelui Carlos al II-lea al Spaniei, la a carei consolare au contribuit pe rand sau simultan, probabil Don Gonzalo de Ulloa y Ortega Montañés, Conde de Adanero si Regele  João V al Portugaliei, precum si evreul portughez Aymar si evreul alsacian Wolf. Totodata, investigatiile in Akasha, in astral sau in cafea ale teosofilor au demonstrat ca el era fiul necunoscut al Principelui Francisc Rackoczy al II-lea al Transilvaniei si al primei sale sotii, Teleky, nascut a doua oara intr-un castel din Carpati, la 26 mai 1696. Datele acestea din urma sunt certe in capetele spiritualisticilor, chiar daca prima sotie a lui Rackoczy nu a fost Teleky, ci Printesa Amelia von Hesse-Wanfried, descendenta din Sfanta Elisabeta a Ungariei si era deja casatorit cu ea inca din 1694. Cat despre Teleky, aceasta a fost de fapt tatal sau vitreg, mentorul si educatorul sau pe numele de botez Imre Thököly. A existat intr-adevar in preajma lui Thököly si un anume conte Mihaly Teleky, barbat de stat notoriu dar a murit in 1690 si pe care, oricat ar fi vrut Rackoczy, nu ar fi reusit sa-l determine sa-i nasca un copil in timpul vietii sale, daramite postmortem.

Regina Maria Anna von der Phalz-Neuburg, Regele  João V al Portugaliei si Principele Francisc Rackoczy al II-lea al Transilvaniei 

NE(la)MURIREA
In copilaria-i multipla si incerta de Fat Frumos, in care viitorul conte de Saint-Germain crestea intr-o zi cat altii intr-un an, el a suferit in mod cert de boala imbatranirii premature, caci in anul 1710, cand deja devenise marchiz de Montferrat si spion in Anglia in favoarea regalitatii franceze si a familiei Stuart, el a fost vazut la Venetia de catre Madame Gergy si, dupa afirmatiile ei din 1760, acesta arata neschimbat ca infatisare, adica exact asa cum il vedem astazi in tablou, un barbat de circa 40-45 de ani, la o varsta la care ar fi trebuit sa aiba cam cat avea babonul Gergy, adica 70... Desigur ca nu o suspectez pe biata batranica de alzheimer, atunci cand a afirmat public la serata la care participa si Jean-Philippe Rameau, compozitor consacrat dar totusi pictor in capul unor ahtiati dupa Saint-Germain, ca l-a recunoscut, si nu-l acuz nici pe onorabilul conte de minciuna sau de politete exagerata, atunci cand i-a confirmat babei amintirile. Tineretea vesnica este un mit, caci adevarul ar trebui sa fie de fat maturitatea vesnica, daca este ne luam dupa infatisarea lui.

VIATA SI ACTIVITATEA
Cu doua mame, una nemtoaica si alta unguroaica, si cu cinci tati, un spaniol, un portughez, doi evrei si un ungur, raspanditi in cele patru vanturi, iata ca nu si-a pus nimeni problema de la care dintre cei sapte genitori, a mostenit Saint-Germain titlul si domeniul. Varianta ocultista cum ca numele si l-ar fi confectionat pornind de la Sanctus Germanus, tras de par in spaniola ca Santo Hermano, mai pe romaneste Sfantu' Frate - vezi inclinatiile-i francmasonice, pica, deoarece el s-a prezentat la curtea regelui Frantei cu titlul de conte, pe care cu siguranta altcineva l-ar fi detinut si revendicat in acel moment. Daca nemtoaica avea ca stramos un Duce de Lorraine, la ceilalti nu am gasit nicio ascendenta frantuzeasca. Unele surse indica faptul ca si-a cumparat domeniul si titlul nobiliar de la Papa, dar acest lucru ar fi presupus ca Papa sa fi fost el insusi conte de Saint-Germain. Drace! Ce blasfemie! Desigur ca  Houdini sau David Copperfield pe langa el ar fi parut niste bieti baieti de pravalie, caci il gasim in diverse locuri cu diverse titluri: Marchiz de Montserrat, Marchiz de Aymar, Conte de Belmar, de Soltikov, de Wendome, de Welldone, de Monte Cristo si de Saint-Germain, Cavaler de Schoening, Conte de  Surmont, Zanonni si Príncipe Rackoczy, bantuind Europa de la un capat la celalalt, asta ca sa nu mai punem la socoteala India, Tibetul, Egiptul, China, Persia si Turcia. Dupa spusele lui detinea castele in Belgia, Olanda si Transilvania. Tulai Doamne! Apai contele Cagliostro si Casanova in materie de scos panglici pe gura si escrocherii internationale erau niste mici copii! Desi ambii au fost fascinati de puterea de seductie a mintii contelui, iata de ce Cagliostro a lansat zvonul ca i-a fost discipol lui Saint Germain, iar Casanova, fin psiholog si speculant al slabiciunilor umane, nu l-a inghitit niciodata. Cat despre viata si aventurile domniei sale ar trebui sa admitem sloganul: Saint-Germain - 50 de vieti intr-una singura. Dar mai bine ii cititi romanul vietii, caci e prea mult si prea de tot.


Zestrea genetica uriasa mostenita de cei sapte genitori, cele doua nasteri si IQ-ul evident supradimensionat, i-au permis lui Saint-Germain sa-si ascunda originile osului domnesc sau pe ale celui evreiesc, copilaria, adolescenta, averea si studiile universitare, sa nu manance niciodata in public, ci doar pitit in casa si doar fiertura de ovaz, sa fie poliglot si vorbeasca fluent douasprezece limbi straine - araba, chineza, greaca veche si sanscrita incluse, sa se amestece acolo unde nu-i fierbea retorta, mai precis in politica, sa fie un excelent causeur si sa povesteasca frumos, sa isi inzorzoneze pantofii cu bijuterii de circa 200.000 de franci, sa fie om de afaceri performant si bijutier, sa fie ambidextru si sa picteze ca un maestru, desi nu l-a vazut nimeni pictand vreodata, sa faca parnaie in Anglia pentru spionaj, sa contracteze o casatorie din interes cu o femeie fabulos de bogata, cu avere in Mexic, cu ale carei bijuterii sa fuga la Constantinopol, sa fie spion, sa fie Rozicrucian si rege izgonit, sa fie diplomat, sa fie medium, sa prosteasca damele la curtea lui  Louis XV cu pomezi, vopsele si cosmeticale, ca si pe unii prieteni, cu elixiruri de intinerire, sa fie generalul Soltikov in Rusia, lautar, preot, ventriloc, sa cante la vioara ca un virtuoz, iar in lipsa martorilor oculari, din spusele lui, avea abilitatea sa faca diamantele mici sa creasca mari, sa transforme plumbul in aur si sa se faca nevazut. Alchimist perfect, desi cunostea secretul transmutantei plumbului in aur, nu s-a putut abtine si i-a tras o tzeapa celui de-al saisprezecelea Ludovic produs de Franta, in valoare de 100.000 de franci, contra unor promisiuni neonorate de vopseluri textile, disparand apoi ca magaru'n ceata. Un scenarist, regizor si actor de geniu, ce mai!

Conform surselor, contele de Saint-Germain apare pentru prima data in Franta in 1742, in 1756 si in 1757. Pana la acel moment, "Der Wundermann" intrigase si uimise mai multe curti ale Europei, dar in Franta cel putin, a fost cunoscut  de o multime de persoane celebre ale vremii. Iata cateva nume: doi Ludovici, madama de Pompadour, Mesmer, Voltaire, Casanova, Rameau, Marie Antoinette, Cagliostro, Jean Jacques Rousseau si o tarla de nobili care, desi cuceriti de personalitatea lui, nu l-au inghitit vazand cata influenta a putut capata asupra lui Louis XVI si care l-au suspectat de aventurism si impostura, considerandu-l periculos.

Preasfanta Trinosofie, 

este si astazi unica lucrare hermetico-cabalistico-alchimica atribuita Contelui de Saint-Germain de catre mincinosul Giuseppe Balsamo care s-a autointitulat Contele Alessandro Cagliostro. Lucrarea a fost gasita in celula lui, dar ar putea la fel de bine sa fi fost zamislita de mintea intortocheata a acestuia din urma. Cartea contine 96 de file scrise doar pe o pagina si este un talmes balmes de mistere si secrete incriptate in franceza, cu litere provenind din chaldeana, aramaica, araba, greaca veche, scrise deandoseala sau cu susul in jos, eliptice de vocale, amestecate cu ideograme, simboluri si false hieroglife si cuneiforme, urmand un cod menit sa ilumineze si sa incurce mintile oricarui cititor ezoterist.

MOARTEA APARENTA, RESURECTIA SI BANTUIREA MINTILOR
„Omul care nu moare niciodata si care stie totul”, cum il persifla Voltaire, chiar daca nu exista de pe urma lui vreun document atestator sau vreo piatra funerara, a murit cu precizie de pneumonie la data de 27 februarie 1784, la curtea tovarasului sau in ale alchimiei, landgraful Charles von Hesse-Cassel, in Silezia, Prusia, apoi s-a razgandit, s-a transmutat in Maestru Inaltat, binevoitor si de oameni iubitor si s-a jucat de-a alba-neagra aparand in carne si oase in 1785 sau 1788 - nu conteaza - printre francmasonii rozicrucieni, ca reprezentant la marea Conventie Masonica de la Paris, alaturi de Mesmer, Saint-Martin si contele Cagliostro. Si asta nu a fost destul. El s-a obstinat sa isi faca aparitia mai departe si in halucinatiile vizuale ale tzarinei Ecaterina a II-a a Rusiei in 1786, ale contesei d'Adhemar, prietena sa, in 1821, ale teosoafei americane Annie Besant, in 1896, ale teosofului Charles Webster Leadbeater la Roma, in 1926, ale lui Guy Ballard, care i-a scris cartile dupa dictare sub pseudonimul - cui ii pasa?- de Godre Ray King, in 1930, la Kogaiononul lor american, Mount Chasta, si de curand si ale Elizabethei Clare Prophet, careia i-a aratat personal si flacara violet cu care ridica vibratiile omenirii.

In data de 28 ianuarie 1972 sub numele de Richard Chanfray, Saint-Germain reapare in Franta, la televizor, in direct, ca alchimist, schimband orice obiect de metal in aur - http://www.youtube.com/watch?v=GbtJSliyLto, anuntandu-si cu surle si trambite imortalitatea si posibilitatea amintirilor vietilor trecute, dupa care canta si se casatoreste cu celebra cantareata cu aplecari suicidare Dalida, devenita implicit, prin mezalianta contesa duda de Saint-Germain. Contele de Saint-Germain alias Richard Chanfrey in momentul in care este desconspirat de presa franceza ca fost puscarias, cu sase ani de temnita la activ pentru talharirea unei femei, devine dintr-o data un om onorabil care nu suporta aeeasi rusine pe care a suportat-o fara rusine toata viata, pe vremea Ludovicilor si incearca o sinucidere cu barbiturice si gaze de la teava de esapament a masinii sale, sinucidere care ii reuseste cu succes si moare definitiv la 20 iulie 1983 la  Saint-Tropez, Var, Franţa. Quel domage!

CATEVA REINCARNARI SI ACTIVITATI OBSTESTI
Desi in vietile anterioare a fost pe rand un mare conducator al unei civilizatii atlanteene in desertul Saharei acum 70.000 de ani, Mare Preot atlant al Ordinului Zadkiel in Templul Purificarii in Cuba acum 13.000 de ani, Samuel, Hesiod, Platon, Sfantul Iosif, cel care l-a crescut pe Isus, Sfantul Alban, Proclus, apoi Merlin, Roger Bacon, Shakespeare, Cristofor Columb si Francis Bacon, el este astazi managerul Consliului Executiv al lui Hristos, Lordul celei de a saptea raze si s-a intovarasit cu Arhanghelul Mihail in miscarea ascensionala a rasei umane si a Marii Fratii Albe. El ne da perseverenta, orientarea si curajul, ne purifica spatiile si ne motiveaza in viata. Ca sa vezi! Dupa diversi ezoteristici el se mai numeste si Maestrul Rackoczy, ori Maestrul R, ori The Wonder Jew, ori Adamus Saint-Germain, sau asa cum ii mai place lui sa fie alintat, zic ei, "Profesorul Adamus". Este un vorbitor la workshopurile si cursurile Crimson Circle din toata lumea si in calitatea pe care si-a asumat-o de Ghid Ascensionat al Crimson Circle a creat cursurile Shaumbra si transmite workshopurile si curricula prin Geoffrey Hoppe care incaseaza si profiturile. Ei ca sa vezi cate lucruri precise se cunosc despre un om, care de fapt este o entitate de Lumina, despre care nimeni nu stie nimic sigur, dar despre care toata lumea are pareri!

 Si ca sa nu plecati fara toate informatiile privind ispravile lui Saint-Germain, aflati ca el i-a ajutat in descoperiri si inventii pe Leonardo DaVinci, pe Galileo Galilei, a profetit si s-a implicat in Revolutia Franceza, in redactarea "Declaratiei de Independenta" si a Constitutiei SUA, in alegerile prezidentiale din Romania din anul 2009.....

Gata! Mi-am pierdut rabdarea! Vor urma daca voi mai avea vreun pic de chef, urmatorii sarlatani cu origine modesta: Contele Cagliostro si Contele Incappuciatto. Si daca ati ajuns cumva cu cititul pana la capat, inseamna ca aveti mult mai multa rabdare decat mine. Felicitari!