In noaptea aceea a fost macel si au murit tineri nevinovati. Si au mai murit si dupa aceea. Si pentru cine? Pai sa ne uitam mai atent la televizor.
In vara anului 1990 m-am intalnit cu un prieten din conducerea Asociatiei 21 Decembrie, care m-a intrebat daca am fost participant la "Revolutie".
-Nu! i-am raspuns. Am stat pe trotuar si m-am uitat.
-Ai martori ca ai fost acolo?
-Da.
-Pai vino sa-ti dam carnet de revolutionar! Sunt atatia altii care nu au fost si care l-au luat degeaba...
Nu m-am dus si nu regret. Consider si acum, cand va scriu, ca l-as fi luat degeaba. Astazi as fi fost unul dintre cei multi posesori ai unui CARNET DE FRAIER, pe langa multi altii care vantura CARNET DE SMECHER!
Foarte bine ca nu te-ai dus ,nici eu nu m-as fi dus.
RăspundețiȘtergereCind i-mi amintesc ca au murit o gramada de tineri nevinovati ,avind convingere ca i-si dau viata pt. o viata mai buna si libera in toate sensurile.......ma apuca jalea si i-mi vine sa urlu.
Cind am trecut prin Bucuresti si am vazut cimitirul, nu m-am putut abtine si am coborit si am plins de saltau hainele pe mine..of Doamne si au trecut 20 de ani ,si citi or sa mai treaca...?
Ma uitam la tv si i-mi trenura sufletul pt fiecare viata pierduta, si pt. ce ca bratele caracatitei au fost asa de lungi si de multe si de puternice ,ca mai sint si azi si le stim cu totii ca ne lovim de ele in fiecare zi.Dumnezeu sa aiva in paza sufletele celor ce si-au pus pieptul in bataia gloantelor, ca ce s-a intimplat cu cei care au ramas dupa ei am vazut ce sa ales de ei.
Corect! Felicitari!
RăspundețiȘtergereNici eu nu m-am dus si nici macar unul dintre prietenii si colegii mei. Nici n-am mai auzit pe la alte popoare de "revolutionari" cu patalama. Poate doar Fidel sa o aiba...
Adriana,
RăspundețiȘtergereIti multumesc pentru vizita.
Sufletele victimelor se vor intalni cumva in eter cu ale criminalilor. Nimeni nu mosteneste Pamantul.
Avem o recidiva. In istoria republicii noastre mai erau parca niste carnete de ilegalisti cu privilegi consfintite.
RăspundețiȘtergereŞi ideea de a crea aşa ceva, mi se pare atât de penibilă, încât doar noi românii puteam inventa aşa ceva ! Înţeleg să dai facilităţi celor care în urma acelor evenimente au suferit infirmităţi, dar să oferi facilităţi celor care din convingere sau datorită conjuncturii au ieşit în stradă, mi se pare penibilă, pentru că eu tot mai am credinţa că dacă în celelate ţări comuniste nu se întâmpla nimic, niciodată nu eram noi cei care să deschidem această minune a căderii cortinei de fier !
RăspundețiȘtergereÎmi pare rău de acei tineri sau oameni maturi, care au murit atunci, deşi am credinţa că se află într-o lume mult mai bună decât aceasta, în care avem circ de cel mai prost gust, în loc de civilizaţie şi conducători se pare necesari, felului nostru de a fi ca români ! Până când nu ne ajunge cuţitul la os, nu suferim în masă ca şi câinii şi conjuctura nu ne e favorabilă, suportăm tot ! Ce altceva să facem, nu, când jumătate din populaţia matură a acestei naţii votează circul ? Suntem, din păcate, martorii spectacolelor gen Vacanţa Mare, a emisiunilor gen „Un show păcătos" sau „ La Şuetă cu Bahmu" şi altele de acelaşi gen, la toate nivelele ! Ce sfat am eu, poate cel al lui Eminescu din „Glossă" :
Multe trec pe dinainte,
In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu aseaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limba
Recea cumpana-a gândirii
Inspre clipa ce se schimba
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.
Caci acelorasi mijloace
Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama.
Nu spera când vezi miseii
La izbânda facând punte,
Te-or întrece nataraii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dânsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.
De te-ating, sa feri în laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramâi la toate rece.
Draga Dane,
RăspundețiȘtergerete-ai gindit vre-o data ce ai fi facut, daca ai fi fost de cealalta parte a baricadei?
Ca nu ti-a trebuit un "carnet de fraier", te inteleg.
salutare,tuturor!
RăspundețiȘtergereEu nu l-as numi "carnet de fraier" ci carnet de OPORTUNIST.
Cei ce au actionat din inima nu pun mare pret pe acel carnet, insa nu sunt condamnabili pentru ca si l-au "procurat".
Si in America, veteranilor li se dau tot felul de stele, de medalii, de carnete, de recunostinta verbala, insa in ulteriorii ani sunt uitati, abandonati, marginalizati etc.
Riscul curajului motivat sau nemotivat.
Tu vorbesti probabil de cei ce au dat din coate pentru a obtine acel carnet (nemeritat) pentru a beneficia de niscaiva avantaje.
La noi, in romanica noastra plangacioasa si tanguitoare, lucrurile stau intr-un mot UNIC: cei ce nu au ridicat nici macar un deget au parte de beneficii, iar cei ce au suferit direct stau pe tuse.
Sa traim bine, inocenti si creduli! (ne vrea Zeus(
Buna Elvis,
RăspundețiȘtergerePai nu te-apuca sa dai cu cutitu'n ... piatra :) cand vezi cine sunt beneficiarii de la varf a eroilor revolutiei. Indiferent sau nu daca moartea lor a fost planificata ca sa dea bine in spectacolul revoutiei, adica sa se lase cu sange, ei tot ca martiri a unei idei au murit. Iata de ce, chiar si cei care au primit carnetul de revolutionar consider ca au inteles si ca au de mult certitudinea ca revolutia romana a fost si va ramane o mare teapa. Carnetul este o dovada in plus ca de fapt ei au constituit masa de manevra in inscenarea revolutiei populare. Li s-au recunoscut meritele de fraier si li s-au acordat niste compensatii materiale. Pe langa ei s-au strecurat smecherii care s-au orientat dupa avantaje.
Ia sa li se retraga tuturor acum avantajele si-atunci sa vezi razbel! Cu aceste avantaje (si-aici nu vorbesc de cei care au ramas schilozi sau mutilati si chiar au dreptul la aceste avantaje) s-a tras fermoarul peste constiinta lor.
Ca sa ramanem in tema:
CE E CAS-CA-VALUL TRECE.:)
Mariana draga,
RăspundețiȘtergerefaptul ca Dumnezeu m-a vrut de partea asta inseamna foarte mult pentru mine astazi.
Daca mi-as fi vandut constiinta in tinerete... (uite ca nu am fost atras de avntaje materiale contra constiinta) acum poate eram aviator politic. Poate. Traseele vandutilor se vad si astazi.
Da, Andrei Radu,
RăspundețiȘtergereVorbesc de carnet pana la urma ca de o eticheta.
Fraierii l-au luat fara sa-si dea seama ca este o bomboana otravita iar smecherii, cei care au participat la revolutie cu un sprit in fata televizotului sunt oportunistii despre care ai vorbit. Odata cu carnetele a aparut si grija pastrarii avantajelor colaterale. Nu stiu pe cineva care sa fi luat carnetul si sa fi refuzat avantajele. Poate ca exista si astfel de persoane, dar cu siguranta nu dintre cei care nu au participat si-atunci imi scot umil palaria in fata constiintei lor.
Iaca azi traiesc o zi in care multe lucruri imi sunt neintelese>
RăspundețiȘtergereDan, de ce ii numesti tu "fraieri"?
Din ce punct de vedere ii vezi tu fraieri?
Sunt doua categorii din ce am inteles eu: unii oportunisti (care profita) si altii fraieri (care iau bomboana otravita).
Ei, nu inteleg treaba cu faierii (si implicit a bomboanei otravite)... cine sunt aceia?
Alta nedumerire:
daca erai pe baricada cealalta, de ce ti-ai fi simtit constiinta patata sau vanduta?
Nu admiti faptul ca unii chiar au crezut in acea ideologie (si fac raferire nu la oamenii din varf (oportunistii) ci cei care credeau in toata acea literatura cu egalitatea, fraternitatea etc.
???
Sau daca ai fi fost militar, constiinta ta ar fi fost intinata?
S-au revoltat "revolutionarii" de filmuletzul prezentat la simpozion sau ce spanac a fost... pentru ca a fost prezentat si aspectul hotilor, devastatorilor.
De ce s-au revoltat?
Vrem sa ascundem faptul ca s-a furat pe rupte?
Ca au murit militar incercand sa pazeasca muzeul de unde vorbea Ceausescu?
Unui prieten foarte bun de familie (care zace la 2 metri sub pamant) i-au furat si lantul de la gat, dupa ce l-au ucis incercand sa fure scaune, covoare, tablouri.
Dupa 2 ani a murit si mama lui de ... durere!
RăspundețiȘtergeretatal lui a ajuns o epava, mosorasul mai are ata... insa atata durere poarta pe chip si in suflet ca oricine l-ar prive este aproape imposiil sa nu se contamineze cu durere.
Dane,
RăspundețiȘtergeree o postare excelentă. Mie nu-mi iese din cap cum au dispărut toţi participanţii la Revoluţie din factorii de decizie şi chiar din conducerea partidelor politice. S-au evaporat... S-au cocoţat acolo "foştii", nesimţiţii, care au făcut prozeliţi. Este şi "meritul", ca să zic aşa, al lui Ion Iliescu care i-a introdus pe nemernici în primul cerc al puterii. Îmi aduc aminte ce bucuros eram când Petre Roman aducea în guvernul său oameni de valoare, "băgându-l în seamă", cu acest prilej, şi pe Andrei Pleşu... De mai mulţi ani însă s-a desăvârşit rinocerizarea clasei politice de la noi...
Serban Tomsa, sunteti convins ca este MERITUL lui Iliescu? aveti argumente, sau preluati informatia mass media si o asimilati fara a gandi la nivel macro?
RăspundețiȘtergereAndrei Radu,
RăspundețiȘtergereDaca tu esti convins ca revolutia nu a fost lovitura de stat dirijata de afara cu Iliescu vioara intai, pentru a lua puterea pentru care a rabdat pe tusa timp de 25 de ani (Ceausescu daduse deja propria sa lovitura, preluand puterea pe viata), atunci revolutionarii nu au fost biata carne de tun in mainile organiztorilor.
Daca insa admiti ca mascarada trebuia sa existe ca sa legitimizeze noua putere, inseamna ca revolutionarii jucau intr-o piesa care LI SE PAREA CA ESTE A LOR. Ceea ce s-a intamplat cu Romania dupa aceea dovedeste acest lucru. De aceea ii numesc fraieri.
Si mai trebuie vazut si considerat un lucru: asa cum a zis Serban, revolutionarii prea determinati, unul cate unul au fost eliminati de la putere in timp foarte scurt dandu-li-se niste avantaje.
Daca "fraierii" ar fi reusit sa se organizeze si ar fi ajuns o structura tot atat de puternica ca si structurile deja existente, recte de activisti si securisti (multi dintre ei transformati peste noapte in membrii unor noi - sau istorice- partide politice si SPP) alata ar fi fost situatia Romaniei astazi. Uite de-aia le zic fraieri.
Cat despre baricada cealalta... militarii si securistii depuneau un juramant. Trebuia sa-ti placa sa imbraci haina militara ca sa ajungi acolo, iar daca nu te-a impins nimeni, trebuie dupa aeea sa alergi cu mingea pe care ti-ai ales-o pana la capatul terenului. Pentru ca ti-ai asumat de la inceput acest risc cu constiinta impacata... Idealisti in vremurile acelea erau foarte putini... oportunisti... marea majoritate.
Caz concret:
RăspundețiȘtergereColeg de facultate obligat sa intre in securitate ca sa nu fie dat afara pentru un anue motiv. Loial angajamentului imi explica cum tinea el pe 21-22 dec. de poarta institutiei care era in centru, ca sa nu se refugieze revolutionarii fugariti, batuti sau impuscati de catre cei de pe baricada cealalta. Acum este ofiter cu grad mare in SRI si businessman. Pe strada cu pricina au fost omorati oameni. (Scuze mai sus am spus SPP in loc de SRI). Daca el ii lasa sa se ascunda, unii dintre oamenii aceia ar mai fi trait. A urmat un ordin si la momentul cand im povestea, la vreo patru ani dupa revolutie, era foarte mandru de ceea ce facuse. Probabil ca este si-acum. Desigur ca un exemplu este insuficient. Dar este elocvent.
E mult de povestit si recunosc, ai un dar special de a tine un dialog viu dar urmand diversele tale intrebari, dam dintr-una-ntr-alta si nu mai terminam niciodata.
Draga Seban,
RăspundețiȘtergereCine a-ncercat sa faca jocuri pe cont propriu si n-a stat in hora a zburat sau a fost debarcat de la putere inscenandu-i-se ceva... Daca se presupunea ca stie prea multe era trimis ambasador. Unde sunt Mazilu si Gelu Voican? Petre Roman Neulander, poftitor la borcanul cu miere avea nevoie de sustinere in demersul sau. Si-apoi ce sa caute oamenii de valoare in varf? Nu le tebuiau decat ca imagine de fundal, ca simpli membri de partid, care sa dea bine la imagine, pentru ca altfel s-ar fi vazut diferenta. :)
Iarta-ma te rog Andrei Radu,
RăspundețiȘtergereAcum am mai citit inca o data ce ai spus despre acei militari. Sincer regret ca ti-am raspuns despre alt gen de militari.
Pentru cazurile descrise de tine exista o explicatie, din pacate foarte trista:
Bietii tineri s-au aflat la ordin, in locul si momentul nepotrivit si au devenit victime ale lacomiei si ticalosiei (ne)oamenilor. Neexecutarea ordinului in cazul acela s-ar fi lasat cu Curtea Martiala. Explicatia mea nu ajuta acum pe nimeni. Imi pare sincer rau pentru prietenul tau si pentru familia lui.
Nu-i bai, Dane!
RăspundețiȘtergereIntrebare: ce rost isi au toate acestea, din moment ce stim clar ca tot comunistii sunt la putere?
Ne opintim de carnete, ne opintim de un vinovat?
Nu privim in jur?
Nu vrem sa privim in jur?
Mentalitatea comunista este instalata bine in mentalul romanesc (ba si al nostru... daca vrem sa fim sincer cu noi); oportunistii sunt peste tot (lipsesc carnetele) de cum pui piciorul in societate, gasesti oportunism (pana si la veceurile noastre eco); fraierii (cum ii denumesti tu) sunt si ei parte din tablou, dar nu fraierii care au facut ceva si nu primesc recompensa, ci fraierii care pun botul la mic, carnat, cartof.
Si nu e vorba de saracia care ii impinge ci lipsa de gandire, lipsa orizontului sau dezinteresul adus pana la stadiul de prostie.
Îmi place că ai rămas egal cu tine însuţi. Un idealist până la urmă...
Ștergere