UITA - TE.........................! ! !


UITA - TE....  PE TINE!
UITA - TE...  PE BLOG!

PRIETENII BLOGULUI

marți, 25 mai 2010

LUMEA DE MIJLOC

"Mai straniu decât ne putem imagina: Ciudățenia științei."   

Richard Dawkins despre universul nostru "straniu"   

Am ramas cu un gol in stomac dupa ce am vazut filmul de mai jos. Merita sa-i acordati cateva minute din viata voastra. Veti fi rasplatiti insutit. Macar ca si voi veti ramane cu un gol in stomac! Concluzia pe care am tras-o a fost ca daca nu suntem altceva decat niste pardalnice de unde - ca s-o parafrazez pe buna mea  prietena Alessia - atunci si entitatile din nevazut ar putea fi tot asa de bine, altfel de pardalnice de unde, numite dupa caz: Arhanghelul Gabriel, Metatron, Krishna, Ghionoaia, contele de Saint Germain. Si altii, evident!!!


TRANSCRIPT 
Titlul meu: "Mai straniu decât ne putem imagina: Ciudățenia științei." "Mai straniu decât ne putem imagina" vine de la J.B.S. Haldane, faimosul biolog, care a spus, "Ei, bănuială mea este că universul nu este doar mai straniu decât ne imaginăm noi, ci mai straniu decât ne putem imagina. Cred că există mai multe lucruri în cer şi pe pământ decât au fost visate sau pot fi visate în orice filosofie." Richard Feynman a comparat acurateţea teoriilor cuantice -- a predicțiilor experimentale -- cu specificarea lăţimii Americii de Nord cu precizia grosimii unui fir de păr. Asta înseamnă că teoria cuantică trebuie să fie într-o anume măsură adevărată. Totuși, supoziţiile pe care mecanica cuantică trebuie să le facă pentru a oferi acele predicții sunt atât de misterioase încât însuşi Feynman a ajuns să declare, "Dacă credeți că înțelegeți mecanica cuantică, atunci nu înțelegeţi mecanica cuantică."
"Mai straniu decât ne putem imagina". Ce anume ne face capabili să ne imaginăm ceva, şi ne poate spune acest lucru ceva despre ceea ce ne putem imagina? Există aspecte ale universului care vor fi întotdeauna dincolo de înţelegerea noastră, dar nu dincolo de înţelegerea unei inteligenţe superioare? Există aspecte ale universului care sunt, în principiu, dincolo de pătrunderea oricărei minţi, oricât de superioară ar fi ea? Istoria ştiinţei a fost o lungă înşiruire de brainstorm-uri violente, pe măsură ce generaţii succesive au acceptat nivele din ce în ce mai stranii ale universului. Acum suntem atât de obişnuiţi cu ideea că pământul se roteşte -- mai degrabă decât că Soarele se mişcă deasupra cerului -- ne este greu să înţelegem ce revoluţie mentală cutremurătoare trebuie să fi fost aceasta. În definitiv, pare evident că Pământul este mare şi imobil, Soarele mic şi mobil. Dar merită să ne reamintim comentariile lui Wittgenstein cu privire la acest subiect. "Spune-mi", l-a întrebat pe un prieten,  "de ce oamenii afirmă tot timpul că a fost firesc pentru om să presupună că Soarele se rotea în jurul Pământului mai degrabă decât că Pământul se rotea?"  Prietenul lui i-a răspuns, "Ei bine, evident pentru că, Soarele arată ca şi cum s-ar mişca în jurul Pământului". Wittgenstein i-a răspuns, "Păi şi, cum ar fi arătat dacă Pământul s-ar fi rotit în jurul lui?" 
 Ştiinţa ne-a învăţat, dincolo de orice intuiţie, că lucrurile aparent solide, de genul cristalelor şi al rocilor, sunt de fapt compuse aproape în totalitate din spaţiu gol. Şi ilustrarea familiară este cea a nucleului unui atom care este ca o muscă în mijlocul unui stadion sportiv şi următorul atom este în următorul stadion sportiv. Astfel s-ar părea că până şi roca cea mai tare, solidă şi densă este de fapt aproape în totalitate spaţiu gol, brăzdat doar de particule minuscule atât de distanţiate încât nici nu ar mai trebui luate în calcul. De ce atunci rocile par şi se simt solide şi tari şi impenetrabile? Ca biolog evoluţionist aş putea spune aceasta: creierele noastre au evoluat astfel încât să ne faciliteze supravieţuirea în dimensiuni şi viteze cu ordine de mărime la care operează corpurile noastre. Nu am evoluat pentru a naviga în lumea atomilor. Dacă ar fi fost aşa, creierele noastre ar fi perceput probabil rocile ca fiind pline cu spaţiu gol. Rocile par tari şi impenetrabile mâinilor noastre tocmai pentru că obiectele precum rocile şi mâinile nu pot să pătrundă unele în altele. De aceea este folositor pentru creierele noastre să-şi proiecteze noţiuni ca "soliditate" şi "impenetrabilitate", deoarece astfel de noţiuni ne ajută să ne dirijăm corpurile prin lumea de mărime medie prin care trebuie să navigăm.
Mergând la celălalt căpat al scalei, strămoşii noştri nu au trebuit niciodată să navigheze prin cosmos la viteze apropiate de viteza luminii. Dacă ar fi făcut aceasta, creierele noastre ar fi fost mult mai înzestrate pentru înţelegerea lui Einstein. Vreau să dau numele de "Lumea de Mijloc" mediului de scară mijlocie în care ne-am dezvoltat capacitatea să acţionăm -- fără legătură cu Pământul de Mijloc (Tolkien). Lumea de Mijloc....... Suntem locuitorii evoluaţi ai Lumii de Mijloc şi aceasta ne limitează capacităţile noastre de imaginaţie. Vi se pare intuitiv uşor de înţeles idei precum: atunci când iepurele se mişcă la viteze medii cu care iepurii şi alte obiecte din Lumea de Mijloc se mişcă, și loveşte alt obiect din Lumea de Mijloc, cum ar fi o rocă, se ciocneşte cu ea.
Vi-l prezint pe Generalul-Maior Albert Stubblebine al treilea, comandantul inteligenţei militare din 1983. Fixase cu privirea peretele lui din Arlington, Virginia, şi s-a decis să o facă. Pe cât de înspăimântătoare păreau perspectivele, urma să treacă în următorul birou. S-a ridicat, şi s-a deplasat din spatele biroului. Din ce e făcut in mare parte atomul? s-a gândit. Spaţiu. A început să se meargă. Din ce sunt eu făcut în mare parte? Atomi. Şi-a grăbit pasul, aproape la un ritm de alergare. Din ce e făcut peretele în mare parte? Atomi. Tot ce trebuie să fac e să fuzionez spaţiile. Apoi, Generalul Stubblebine s-a izbit cu putere cu nasul de peretele biroului lui. Stubblebine, care comanda 16.000 de soldaţi, a fost consumat de eşecul lui continuu de a trece prin perete. Nu s-a îndoit că aceasta abilitate va fi într-o zi o unealtă obişnuită din arsenalul militar. Cine s-ar pune cu o armată care ar putea să facă asta? Aceasta este dintr-un articol din Playboy din care citeam zile trecute. 
 
Am toate motivele să cred că este adevărat; am citit din Playboy pentru că, şi eu am avut un articol în el. Neajutată, intuiţia umană educată în Lumea de Mijloc îi este greu să-l creadă pe Galileo când ne spune că un obiect greu şi unul uşor, lăsând la o parte frecarea cu aerul, vor lovi pământul în acelaşi moment. Şi asta se întâmplă pentru că în Lumea de Mijloc, frecarea cu aerul este mereu prezentă. Dacă am fi evoluat într-un vacuum ne-am fi aşteptat să atingă pământul simultan. Dacă am fi bacterii, înghiontaţi constant de mişcările termice ale moleculelor, ar fi fost diferit, dar ca locuitori ai Lumii de Mijloc suntem prea mari să observăm mişcarea browniană. În acelaşi fel, vieţile noastre sunt dominate de gravitație dar sunt aproape indiferente la forţa de tensiune superficială. O insectă minusculă îşi inversează aceste priorităţi.
Pe o câmpie deşertică din Tanzania, la umbra vulcanului Ol Donyo Lengai, există o dună alcătuită din cenuşă vulcanică. Frumuseţea stă în faptul că se mişcă fizic. Este ceea ce tehnic se numşte o barcană şi întreaga dună merge de-a lungul deşertului spre vest cu o viteză de aproximativ 17 metri pe an. Îşi păstrează forma de semicerc şi se mişcă în direcţia coarnelor. Ceea ce se întâmplă este că vântul suflă nisipul deasupra pantei uşoare pe cealaltă parte şi apoi pe măsură ce fiecare grăunte de nisip ajunge pe vârful culmii, se revarsă jos în interiorul semicercului, şi astfel întreaga dună în formă de coarne se mişcă. Steve Grand subliniază că tu şi cu mine înşine suntem mai degrabă o undă decât un lucru constant. Ne pofteşte, pe noi cititorii, să "vă gândiţi la o experienţă din copilăria voastră -- ceva ce vă amintiţi în mod clar, ceva ce puteţi vedea, simţi şi chiar mirosi,ca şi cum aţi fi acolo. La urma urmelor, aţi fost acolo atunci, nu? Cum altfel v-aţi aminti? Dar aici apare surpriza: Nu aţi fost acolo. Nici măcar un atom care este în corpul vostru acum nu a fost acolo când a avut loc evenimentul. Materia curge dintr-un loc în altul şi pentru o clipă ajunge să fie cine eşti tu. Orice ai fi, aşadar, nu eşti chestia din care eşti făcut. Dacă asta nu vă face pielea de găină, mai citiţi o data pănă vi se face, pentru că este important". 
Am speculat că liliecii pot să vadă culori cu urechile lor. Modelul lumii de care are nevoie un liliac pentru a se orienta prin lumea tridimensională pentru a prinde insecte trebuie să fie destul de asemănătoare cu modelul lumii de care orice pasăre o păsăre de zi cum ar fi rândunica, are nevoie pentru a realiza aceleaşi tipuri de sarcini. Faptul că liliecii folosesc ecouri în întunericul beznă pentru a introduce variabilele curente în modelul său, în timp ce rândunica foloseşte lumina, este accidental. Liliecii, chiar am sugerat, folosesc tonuri percepute, cum ar fi roşu şi albastru, ca etichete, etichete interne, pentru anumite aspecte utile ale ecourilor -- poate pentru textura acustică a suprafeţelor, îmblănite sau netede şamd, în acelaşi mod cum rândunicile sau, într-adevăr, noi, utilizăm acele tonuri percepute -- roşu şi albastru etcetera -- pentru etichetarea lungimilor de undă lungi şi scurte ale luminii. Nu e nimic inerent roşului care să-l facă o lungime de undă mare.
Şi esenţialul este că natura modelului este determinată de modul în care va fi utilizat, mai degrabă decât vreo modalitate senzorială implicată. J. B. S. Haldane însuşi a avut ceva de zis despre animalele a căror lume este dominată de miros. Câinii pot distinge doi acizi grași foarte asemănători şi extrem de diluați: acidul caprilic şi acidul caproic. Singura diferenţă este, vedeţi, faptul că unul are o pereche de atomi de carbon în plus în lanţ. Haldane bănuieşte că un câine este probabil capabil să plaseze acizii în ordinea maselor molecure prin mirosurile lor, în acelaşi fel în care un om ar putea să plaseze corzile pianului în ordinea grosimilor cu ajutorul notelor pe care le produc. Ei bine, există alt acid gras, acidul capric, care este la fel ca celeilalţi doi, cu excepţia faptului că are doi atomi de carbon în plus. Un câine care nu a dat vreodată peste acidul capric, nu ar avea probabil nici o problemă să-şi imagineze mirosul lui la fel cum noi nu am avea nici o problemă să ne imaginăm o trompetă, de exemplu, care să cânte cu o notă mai sus decât trompeta pe care am auzit-o înainte. Probabil câinii şi rinocerii şi alte animale care se orientează după miros pot mirosi în culori. Şi argumentul ar fi acelaşi ca şi pentru lilieci.
Lumea de Mijloc -- gama dimensiunilor şi vitezelor în care am evoluat şi cu care ne simţim intuitiv comfortabil -- este cam ca şi gama restrânsă a spectrului electromagnetic pe care îl vedem ca lumină de diferite culori. Suntem orbi la toate frecvenţele din afara lui, dacă nu folosim instrumente pentru a ne ajuta. Lumea de Mijloc este gama restrânsă de realităţi pe care le luăm drept normale, ca opuse ciudăţeniei microcosmosului, macracosmosului sau cosmosului la viteze mari. Am putea să facem o analogie similară de improbabilităţi; nimic nu este în totalitate imposibil. Miracolele sunt simple evenimente care sunt extrem de improbabile. O statuie de marmură ar putea să ne facă cu mâna; atomii care alcătuiesc structura ei cristalină vibrează toţi încoace şi încolo. Datorită numărului lor foarte mare şi datorită dezacordului dintre ei în privinţa direcţiei de mişcare preferate, marmura, aşa cum o vedem în Lumea de Mijloc, stă nemişcată. Dar atomii care alcătuiesc mâna ar putea să se mişte în aceeaşi direcţie în acelaşi moment într-una. În acest caz, mâna s-ar mişca şi am vedea cum se mişcă în Lumea de Mijloc. Şansele să se întâmple aceasta sunt bineînţeles atât de mici încât dacă începi să scrii zerouri în momentul originii universului, încă nu ai fi terminat de scris destule zerouri nici până azi.
Dacă viaţa a apărut doar o dată la fiecare -- dacă -- dacă viaţa ar putea -- ce vreau să spun, dacă viaţa ar putea apărea o dată per planetă, ar putea să fie destul de comună, sau ar putea să apară o dată la fiecare stea, sau o dată la fiecare galaxie sau poate o dată în întregul univers, cazul în care ar trebui să fie chiar aici. Şi undeva sus ar fi şansa ca o broască să se transforme într-un prinţ şi alte lucruri magice asemănătoare. Dacă viaţa a apărut pe o singură planetă în întreg universul, acea planetă ar trebui să fie planeta noastră, pentru că suntem aici vorbind despre asta. Şi aceasta înseamnă că dacă vrem să ne folosim de asta, ne este permis să postulăm evenimente chimice la începuturile vieţii care au o probabilitate la fel de mică ca unu într-o sută de miliarde de miliarde. Nu cred că trebuie să ne folosim de asta, deoarece bănuiesc că viaţa este destul de comună în univers. Şi când zic destul de comună, ar putea să fie într-atât de rară încât nici o insulă de viaţă nu va întâlni vreodată alta, un gând destul de trist.
Cum ar trebui să interpretăm "mai straniu decât ne putem imagina"? Mai straniu decât se poate imagina în principiu, sau doar mai straniu decât ne putem imagina, ţinând cont de limitările uceniciei evoluţioniste a creierului nostru din Lumea de Mijloc? Am putea, prin antrenament şi exerciţiu, să ne eliberăm de Lumea de Mijloc şi să dobândim o înţelegere intuitivă dar şi matematică a lumii la scară foarte mică şi a lumii la scară foarte mare? Sincer nu ştiu răspunsul. Mă întreb dacă am putea să ne ajutăm să înţelegem, de exemplu, mecanica cuantică, dacă ne-am creşte copiii cu jocuri pe calculator, chiar de la începutul copilăriei, care să aibă un fel de lume imaginară de mingi care trec prin două fante pe un ecran, o lume în care situaţiile ciudate ale mecanicii cuantice ar fi mărite de calculatorul imaginar, astfel încât să ne familiarizăm cu ele la scara Lumii de Mijloc. Şi, în mod similar, un joc pe calculator relativist în care obiectele de pe ecran ar manifesta contracţia Lorentz şi aşa mai departe, pentru a ne obişnui cu acel mod de gândire -- să ne creştem copiii astfel încât să se obişnuiască cu acel mod de gândire.
Vreau să închei prin utilizarea ideii de Lume de Mijloc la percepţia noastră asupra celorlalţi. Majoritatea oamenilor de ştiinţă din ziua de azi favorizează viziunea mecanicistă a minţii: suntem cum suntem deoarece creierele noastre sunt conectate cum sunt; hormonii noştri sunt cum sunt. Am fi diferiţi, caracterele noastre ar fi diferite, dacă neuro-anatomia şi chimia fiziologică ar fi diferite. Dar noi, oamenii de ştiinţă, suntem inconsistenţi. Dacă am fi consistenţi, reacţia noastră la un răufăcător, cum ar fi criminalul unui copil, ar trebui să fie ceva de genul "această unitate are o componentă defectuoasă; are nevoie de reparaţii". Dar nu asta spunem. Ceea ce am spune -- şi îi includ aici şi pe cei mai austeri mecanicişti dintre noi, adică probabil eu -- ceea ce am spune este, "Monstru jalnic, închisoarea este prea bună pentru tine". Sau şi mai rău, am dori răzbunare, declanşând cel mai probabil următoarea fază dintr-un ciclu extins de contra lovituri, pe care le vedem, bineînţeles, peste tot în lumea de azi. Pe scurt, când gândim la nivel pur teoretic, privim oamenii ca pe nişte maşinării elaborate şi complicate, de tipul calculatoarelor sau maşinilor, dar când revenim la starea de oameni ne comportăm mai degrabă ca Basil Fawlty, care, după cum ne amintim, şi-a distrus maşina pentru a o învăţa o lecţie când nu a vrut să pornească în noaptea gurmetă.....
Motivul pentru care personificăm lucruri ca maşini şi calculatoare este că la fel cum maimuţele trăiesc într-o lume arboricolă şi cârtiţele trăiesc într-o lume subterană şi unele insecte acvatice trăiesc într-un flatland al tensiuneii superficiale, noi trăim într-o lume socială. Înotăm într-o mare de oameni -- versiunea socială a Lumii de Mijloc. Am evoluat pentru a anticipa comportamentul celorlalţi devenind psihologi eminenţi, intuitivi. Tratarea oamenilor ca pe nişte maşinării este poate adecvată din punct de vedere ştiinţific şi filosofic, dar este o pierdere de timp împovărâtoare dacă vrem să anticipăm următoarea mişcare a unei persoane. Metoda utilă economic de a modela o persoană este de a o trata ca pe un agent conştient, cu o anumită ţintă, cu plăceri şi dureri, dorinţe şi intenţii, vină, mustrare de conştiinţă. Personificarea şi introducerea scopurilor intenţionate este o metodă incredibil de inspirată de a modela oamenii într-o aşa măsură, încât nu este deloc surprinzător că acelaşi software de modelare preia de obicei controlul când încercăm să ne gândim la entităţi pentru care nu este adecvat, ca în cazul lui Basil Fawlty cu maşina lui sau cum fac milioane de oameni amăgiţi de universul ca întreg. 
Sursa videoclipului si transcriptului este www.ted.com
Sursa imaginilor - necunoscuta.

115 comentarii:

  1. :)
    Oare de ce ai simtit gol in stomac?
    Sau mai bine zis, oare de ce eu nu am simtit gol in stomac.
    Cu teoria pe care nenea acesta o prezinta m-am intalnit acum 3-4 ani intr-un film sf.
    Am uitat cum se numea.
    Eu intreb, pana la urma, ce are importanta?
    Ceea ce vedem?
    Ceea ce simtitm?
    Ceea ce stim?
    Sau ceea ce credem ca stim?

    Cu lumea de jos m-am intalnit anul trecut
    :)
    Cu lumea de sus m-am intalnit anul acesta
    :)
    Iaca ca m-am intalnit si cu lumea de mijloc!
    Si toate in virtual! :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Deh, nenea ăsta îmi pare că are dreptate, după mintea mea. Creierul nostru poate fi educat să perceapă, să cunoască şi să analizeze dincolo de frontierele lumii de mijloc. În mod natural, el este extrem de adaptabil şi permanent se stabilesc sinapse noi sau se reconfigurează, se ramifică cele deja existente.
    Problema, după mine, pleacă de la stimularea care să-i permită "saltul".
    În mod clasic, adică pe căi naturale, stimulii lumii în care trăim nu determină depăşirea barierei, decât într-o perioadă lungă de timp, pe parcursul a mai multe generaţii. Ce vreau să spun este că ar trebui utilizat un dispozitiv specific care să permită experimentarea măcar o dată a fenomenului, astfel încât creierul să ia cunoştinţă de realitatea de dincolo de lumea natural perceptibilă. Odată experimentat, eventual cu un mic antrenament pentru întărirea legăturilor sinaptice, prin repetarea procedeului de câteva ori, creierul practic învaţă schema perceptivă şi...ar trebui să aibă calea deschisă. E ca şi cum şi-ar configura câteva circuite noi, care să folosească al 6-lea simţ, cel al intuiţiei pentru care nu există, sau nu s-a identificat un organ cu rol de receptor.
    Şi mai cred că aceste lucruri deja se experimentează, probabil la nivel militar, păstrându-se secretul despre ele.

    RăspundețiȘtergere
  3. Si atunci, Iris, creierul va putea sa-i permita "generalului" sa treaca prin zid fara sa-si imprastie creierul pe pereti?!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  4. aoleoooo ce cacofonie de toata frumusetea am produs in primul comentariu.
    :))
    Cer iertaciune! Tartacutza mea inca copilareste.

    RăspundețiȘtergere
  5. Incă nu, dar îi va permite să vadă în camera vecină fără să mai deschidă uşa, sau fără să privească prin vreo fereastră.
    :))))

    RăspundețiȘtergere
  6. Ah, acum am băgat de seamă:
    "...atunci si entitatile din nevazut ar putea fi tot asa de bine, altfel de pardalnice de unde, numite dupa caz: Arhanghelul Gabriel, Metatron, Krishna, Ghionoaia, contele de Saint Germain. Si altii, evident!!!"

    Să nu te iei de Mişu că e favoritul meu! Pur şi simplu îl iubesc!
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  7. Andreiule! :)))

    Pai de-aia am si ales titlul acesta cacu (ca sa fim pe aceasi lungime de unda:)) LUMEA DE JOS ne-am lamurit cu totii. :))))

    Dintre toate cele patru intrebari ale tale nu pot sa aleg niciuna. Stii de ce? Pentru ca niciuna nu mai are importanta in acest context.

    Mai rau decat inainte, acum ma framanta ideea "cine ptchi.... ma-sii sunt?" (scuzati-ma... azi ma coptchilaresc:))) sau mai degraba "ce sunt?", caci daca materia din care sunt alcatuit este una de imprumut si inca si aceea iluzorie, iar memoria mea, culmea! se perpetueaza, indiferent de cata materie a trecut -si va trece- prin mine (care mine ca sunt o unda? - poate eu prin ea!?) Chestiunea se incurca rau de tot.

    Pai nu are Nima dreptate ca lucrurile se leaga si se dezleaga in duh si nevazut? Ai?

    RăspundețiȘtergere
  8. Stanjenelule, :)))

    Nu ma iau soro de Mishu, caci e unda ca si noi, dar mai de soi.
    Ptiu! Iar am inceput sa vorbesc in versuri!:))

    Stii ca "fericiti cei saraci cu duhul...." valideaza afirmatia ta:
    "prin repetarea procedeului de câteva ori, creierul practic învaţă schema perceptivă şi...ar trebui să aibă calea deschisă. "

    Pai astia nu au creierul infestat de teorii si cunoastere. Cei saraci cu duhul au calea deschisa iar nu astupata ca noi evoluatii.:))) A lor este Imparatia Cerurilor.

    RăspundețiȘtergere
  9. Îşi face schema loc mai uşor, că nu-i nevoie să se înghesuie cu altele, formate în alte împrejurări, prin mecanismul de învăţare.
    Adicătelea, n-are carte, are parte! Văleu, ca să vezi chestiune?!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Andreiule!

    La articolul de demult cu nuca-n perete tot asta incercam si eu sa arat! :))) cam ce incerca generalu'... :)))

    In orice caz se mai poate constata inca o data cat de prost poate fi un perete. Din respect putea sa faca un pas inapoi si sa-l lase sa treaca...

    RăspundețiȘtergere
  11. :)))
    Bunule, la intrebarea "cine esti", un ezoterist ne invata printr-o pilda sa raspundem: creatia lui Doamne-Doamne!
    La intrebarea "ce sunt"
    :))
    ne-a raspuns Rinpoche:
    " adu-ti aminte de vaca batrana
    ea e multumita sa doarma intr-o sura
    Trebuie doar sa mananci, sa dormi si sa te caci
    Pentru ca sunt inevitabile -
    Tot ce e mai mult, nu te priveste"

    Mintea mea copilareasca a parafrazat vorbele maestrului, pentru ca nu si le mai aminteste ad literam!

    RăspundețiȘtergere
  12. :)))
    Nu-mi mai aduc aminte de "nuca-n perete", insa imi aduc aminte de... micii holografici!
    :)))
    (romanu' tot roman ii, pana moare..., cred ca si dupa ce moare)
    :)

    RăspundețiȘtergere
  13. daca am atatea lipsusuri in memorie, se presupune ca am inceput sa-mi golesc mintea?!

    RăspundețiȘtergere
  14. Doamne-Doamne care m-ai creat
    In cap d-ezoterist descreierat

    Doamne-Doamne ce incurcatura
    S-ajung sa dorm si sa ma cac in sura..:))

    RăspundețiȘtergere
  15. Sa aducem lucrurile in real, ma rog sau ceea ce credem noi ca este real.:)
    Sa-nteleg ca undele astea (care suntem :)) au o Sursa. Unda nu exista prin sine si pentru sine. Admit ca sunt unda dar care mi-e Sursa. Si ca orice unda voi undui (voi vibra) pana cand? Moartea inseamna si incetarea vibratiei? Dar cand dispare o unda? Dispare vreodata? Iata niscai intrebari la care nu gasesc deocamdata raspuns. Tot imi vine in minte asocierea cu undele pe care le provoaca o piatra aruncata intr-un lac. Lacul este totusi o suprafata finita. Unda este finita intr-o suprafata infinita?
    Unda trebuie privita in 2D sau in 3D? daca e in 3D atunci se propaga sferic si ajung la vorbele si la viziunea lui Adi.
    Daca sunt o unda care se propaga sferic inseamna ca pot fi in acelasi timp in mai multe locuri si ca ocup un spatiu din ce in ce mai mare.

    Mi se face un gol in stomac...

    RăspundețiȘtergere
  16. Tartacutza mea care inca copilareste spune ca trebuie sa astepti pana cand nenea va hotara sa revina cu partea a II-a!
    Pana atunci VIETUIESTE!

    :)

    RăspundețiȘtergere
  17. citind cu mare interes si "gura cascata"[slava domnului ca nu era si o musca prin preajma:))]..tot articolul,nu mi-a ramas in minte decat treaba cu unda..si cu amintirea din copilarie...pai daca in copilarie nu am fost eu acolo,in special la momentul cand am luat o bataie sora cu moarte de la mama.pe care iata nu o uit nici acum,si asta pe motiv ca ea fiind la serviciu si eu trebuind sa merg la scoala[eram prin clasele primare]uitasem preocupata fiind la randul meu sa le dau educatie pisicilor ce se aciuasera prin curte,ma gandesc cumva ca de fapt unda era pisica,pentru ca altfel cum mai simteam eu durerea loviturilor primite,nu?...deci nu, hai, eu raman la teoriile fizicianului Einstein,ca sunt mult mai pamantene decat ale astora ce ne incalcesc mintea pe zi ce trece si nu ne duc decat la spalarea creierelor pana la urma..zic si eu!:)

    RăspundețiȘtergere
  18. He,he,greu de admis nu?Acum am sa spun,vedeti,v am spus eu,dar nu spun asta,este si nu este.Daca tot e lume de mijloc,hai sa o facem de mijloc,futui mama masii,fiindca NOi Suntem Mijlocul.Unda sau neunda,ne jucam cu percepte si concepte care in momentul in care apar sunt deja depasite,avind in vedere dinamica creatiei.Cuantisti au impresia ca l au prins pe dumnezeu de picior,in noi si noi teorii care de care mai stufoase,insa fiecare recunoaste ca in relatiile dintre noi,emotiile,intuitia,modul de abordare,recunoaserea,anticiparea,bunul simt,si acel permanent eu sunt toate astea,sunt esentiale,si care fizica cuantica explica asta?
    Intre micro si macro exista o punte care le leaga pe toate,un liant reprezentat prin to be or not to be,pe care nu se poate sa nu il vedeti,Viata se VEDE,altfel,totul ar fii infoenergie haotica care se misca de colo colo,iar slavitul creier ar fii un televizor care ,merge in gol si la care nu se uita nimeni.
    Slavit fie creierul care gindeste,mare minune proiectata de inaintasi,dar in ecuatia creier-suflet,forma si fond,noi unde suntem?Eu stiu unde sunt,la mijloc:))

    RăspundețiȘtergere
  19. saracii cu duhul se refera la pacea si linistea interioaara pe care multi deja si au format-o,nu la prostie crasa.Sau:Fericiti,cei saraci,cu duhul(chestie de virgule),care se bate cap in cap cu :cel care are i se va mai da,cel care nu are i se va lua si cea ce are,pilde paradoxale ce esti:)).
    Mintea opreste curgerea vietii la ea si o transforma in traire,dar e valabila si vitavercea.

    RăspundețiȘtergere
  20. :)
    Bun regasit, tuturor!
    Inca o noua zi, sub forma unei unde!
    E de bine, zic eu.
    :)

    Adi, Ryana, Bunule, Nima, Iris, ce importanta are daca suntem doar niste unde bete ce intelenesc si deztelenesc un teritoriu holografic sau daca suntem lut cu suflare divina, sau materie sculptata de natura sau doar niste experimente esuate ale unor fiinte extraterestre?!

    Nenea generalul nu va putea trece prin zid, fara sa nu-si imprastie creieri pe el, nenea cu teoria nu va putea lasa carcasa pana nu-i va veni sorocul pentru a se preumbla in univers ala-n-dala pentru a nu-i mai parea straniu universul etc.


    Eu cred ca, vorba Nimei, acestea sunt sminteli.

    Mi-am adus aminte de un alt sf (sunt mancator de sefeuri), nu-i retin numele, in care ni se servea o priveliste foarte credibila a viitorului.
    Oamenii (cu bani) pentru a nu mai fi expusi pericolelor de zi cu zi se conectau la un aparat cu computerul lor numit creieras, iar aparatul actiona copia fidela a persoanei respective (clona) care se ducea la job, la intalniri, la ... si la!
    O lume a legumelor conectate la aparate!
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  21. Trebuie să vă povestesc că aseară, în vreme ce mă-nduşam, mă tot gândeam la întrebarea lui Dan.
    Aia:
    "cine ptchi.... ma-sii sunt?" (...) sau mai degraba "ce sunt?"

    Creaţia Lui Dumnezeu, e clar, asta nu se mai comentează!
    Dar pe urmă, privind eu la apa ce pica din duş, avusei o imagine interesantă.
    Ce-ar fi dacă am face următorul joc imaginativ şi am considera două sfere intersectate?
    Una ar fi starea de corpuscul, adică ceea ce îndeobşte numim materie, iar cealaltă starea de undă.
    Să admitem, de dragul exerciţiului, că zona de intersecţie este lumea de mijloc şi aparţine oamenilor, ei având proprietăţile ambelor stări. Cu cât ne apropiem de centrul sferei materiale, cu atât avem de-a face cu formele ei condensate şi non-spirituale, să spunem, iar cu cât ne apropiem de centrul sferei undelor, ne situăm într-o lume excesiv de spiritualizată, acea lume a "nevăzutelor", a energiilor intense şi pure.
    Cum vi se pare modelul propus? (aştept criticile!)
    :)))))

    RăspundețiȘtergere
  22. Şi ce? Restul se deduce cu uşurinţă, zic eu.
    Eşti om, te afli în zona de intersecţie şi, funcţie de tendinţele tale mai mult sau mai puţin materialiste/spirituale, te situezi mai aproape de unul din centrii sferelor de intersecţie.
    Şi acum, am să forţez puţin teoria şi să spun că la finalul existenţei te întorci într-una din sfere, după orientarea pe care ai avut-o. Centrul sferei faţă de care te-ai situat mai aproape, pe parcursul existenţei, te atrage la el.
    Nu ştiu, zic şi eu! Daţi-vă şi voi cu părerea.

    RăspundețiȘtergere
  23. SI?
    cu ce schimba existenta noastra?

    Adica sa fim bucurosi ca avem o alternativa la celelalte teorii?
    In loc sa ajungem in iad/rai, sau ca putrezim, sau ca o luam de la capat cu creierul tabula rasa, sau ca suntem mici robotei pe care experimenteaza aia mai destepti tot felul de nebunii vom reveni la o anumita sfera, functie de aderenta noastra materiala/spirituala?

    RăspundețiȘtergere
  24. Păi schimbă! Că în sfera spirituală îţi păstrezi conştiinţa de sine, pe când în cea materială te desfaci în elementele componente.
    Cu alte cuvinte, în spiritual continui să exişti, fără aspectul material al fiinţei. Asta şi apropos de ceea ce spunea Dan. Adică, dacă unda continuă se existe şi după ce sursa care a generat-o a încetat să mai fie?!

    RăspundețiȘtergere
  25. pai si care e diferenta dintre teoria cu unda si teoria cu energia?

    Ca esti unda, ca esti energie, ca esti bot de lut cu suflare, ca esti robotel, ca esti spirit in materie... tot la DACA ajungi, in sensul ca trebuie sa aderi la un lucru bun pentru a fi perpetuum (mobile) :))
    , sau la un lucru rau,prin care iti gasesti decaderea (sub orice manifestare a ei).
    Care e shpilul?
    tartacutza mea a intrat in "revizie tehnica" si nu pricepe "profunzimile"
    :(

    RăspundețiȘtergere
  26. :)))
    Mi-am amintit de copilarie si de o vorba a bunicii mele:
    "esti un rahat cu ochi" :)))

    Poate aceasta teorie explica toate misterele speciei umane si viitorul ei, nu?

    RăspundețiȘtergere
  27. Bre, rahaţi cu ochi suntem toţi, nu te mai da mare, că nu şade frumos obrazului! (să mă ierte gazda şi onoraţii vizitatori ai acestui blor, dar bunica lui Andrei e de vină, că a vrut să-l individualizeze şi...
    Glumeeeesssccccc, nu vă supăraţi pe mine!)
    :)))))))))

    Păi, Andreiule, o şmecherie există, cu siguranţă, fiindcă, dacă poţi să observi, cam toate teoriile converg. Oricum ai da-o, lumea zice în fel şi chip că e de dorit să fii spiritualizat şi nu invers. Pesemne că nu ajungem noi, încă, până la miezul problemei, deşi, pentru cei care iubesc viaţa, ar trebui să fie o chestie fericită să-ţi poţi păstra conştiinţa de sine după moarte. Şi, dacă am lua în seamă treaba cu reîncarnarea, ideea de a prelua un nou corp având cunoaşterea existenţelor precedente, iată, ţi-ar crea un avantaj în raport cu "începătorii".
    Mă gândesc că dacă sferele s-ar roti...nu ştiu, le văd ca pe un angrenaj din două toţi dinţate, dar presupun că e o aiureală ce-mi vine în tărtăcuţă acum...

    RăspundețiȘtergere
  28. Da, fata frumos colorata, toate teoriile spun acelsi lucru, insa fiecare vine cu un motz, apropo de "rahatul" bunicii mele.

    Teoriile curg, care mai de care mai colorate, mai accesorizate si... cam atat!
    Intre timp se trimit arme supersofisticate in spatiu, se revizuieste sistemul economic monidal, se iau calupuri intregi de drepturi, se modifica genetic vegetabelsurile, animalsurile cu scuza ca nu mai e papa pentru prostime, cand de fapt interesul este STRICT FINANCIAR etc. etc. etc.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  29. Va să zică, angrenajul din roţi dinţate de care vorbeam, se strică!
    E corect ceea ce afirmi!
    Sunt semne evidente care arată că se distruge lumea de mijloc, asta vrei să spui, nu? Şi lumea materială este cea care face aceste demersuri morbide.
    Prin urmare, ar trebui oprit angrenajul şi reparată roata care se ocupă de aspectul material.
    O să râzi, poate, dar în vreme ce scriam ultima frază mi-a sunat în ureche vocea lui Dan Bitman (Holograf), cântând "vreau o minune, vreau o minune-n viaţa mea..."

    RăspundețiȘtergere
  30. Pai saracul angrenaj cum mama mama-si sa nu strice, daca e bombardat de peste tot cu tot felul de "unde"?!

    Si, sa fim antenti, ca toate se fac cu buna stiinta.

    RăspundețiȘtergere
  31. Bre, Andreiule, domnia ta răspunde vreodată la întrebări, sau doar se joacă cu nervii noştri (mei)??!
    Dă şi matale un porumbel pe gură, că nu s-o face gaură-n cer. Mă laşi mereu neterminată, ca să mă exprim tâmpit, dar exact aşa resimt situaţia!
    :))))))))
    Ce-i de făcut, sau, mai exact, CUM?

    RăspundețiȘtergere
  32. Teoria "lumii de mijloc" e veche "numai" de vreo...3000 de ani! :) Numai că anticii o spuneau cu alte cuvinte, foloseau alte imagini şi reprezentări.
    Şi tot ei sunt cei care spuneau că ceea ce EŞTI depinde de sfera "lumii" la care "participi" - cu trup şi suflet! Fie "participi", adicătelea, la Lumea Ideilor (a Frumuseţii, Binelui, Adevărului etc), şi-atunci ai parte de toate acestea cu vârf şi îndesat şi...Dincolo, fie nu, şi-atunci Hadesul te mestecă mărunţel, pe îndelete!

    Ştie cineva o altă teorie, oricât de nouă şi de...cuantică ar fi ea, care să ne spună altceva?!

    Până şi...pârdalnicii:)) de existenţialişti spuneau: întâi TRĂIEŞTE, şi-apoi 'om mai vedea ce şi cum...("existenţa înainte de toate!")

    Problema noastră e că tot mai mulţi "evoluaţi" vor să trăim cum le convine lor! Să "participăm" la cu totul alte "lumi" decât la aia de sub nasul propriu, la cea în care avem de TRĂIT, tataie, şi nicidecum de oftat după potcoave de cai morţi pe pereţi.... Unde, nu-i aşa, ar cam fi atâtea de gândit cum se cuvine, ca urmare ar cam fi atâtea de schimbat, de pus în ordine...

    Da' dacă ţii mintea prostimii ocupată tot timpul cu tot felul de poveşti, mai mult sau mai puţin spăimoase, mai mult sau mai puţin...cuantice, ei, deştepţii şi "evoluaţii" au cale liberă să facă tot ce poftesc...

    Citeam dăunăzi că Hitler spunea mereu celor apropiaţi lui: "PROSTIMEA CREDE CU MULT MAI UŞOR O PROSTIE MARE DECÂT UNA MICĂ..."
    Urmarea teoriei lui o ştie toată lumea...

    RăspundețiȘtergere
  33. Alessia, de ce ai tu impresia că nu se "trăieşte"?
    Şi tu, şi Andrei aduceţi mereu cu voi acest imperativ, îmbogăţit cu spice-ul de rigoare şi anume:"mi-e dragă viaţa".
    Pentru mine, îndemnul seamănă a... truism. Că doar nu ne aflăm într-o şedinţă de spiritism.
    Te-aş ruga, fără urmă de ironie, dacă vrei să mă ajuţi să mă edific, explicându-mi şi mie ce vrea să însemne chestia asta cu "trăieşte!"

    RăspundețiȘtergere
  34. Ştii, Iris, nu sunt sigură că pot să exprim doar în câteva cuvinte destul de limpede ceea ce înţeleg eu prin "a trăi"...Sper însă că tu vei intui măcar ceea ce vreau să spun..

    Eu cred că trăirea deplină este pur şi simplu sinonimă cu bucuria. Cred că cineva "trăieşte" cu adevărat DOAR atunci când odată cu deschiderea ochilor, dimineaţa, i se deschide ca o floare şi sufletul cu un chiot de bucurie ce umple zările...Când porneşti să faci ceea ce ai de făcut cu bucuria unui copil ce fuge să vadă, în ziua de ajun, ce daruri a mai primit, şi de astă dată, de la Moş Crăciun...Şi când ceea ce faci tu reprezintă un bine, o bucurie, un pas înainte, măcar un zâmbet curat, pentru cineva. De lângă tine ori de aiurea, cine ştie de unde.

    Şi mai cred că fiecare dintre noi poate învăţa SĂ FIE BUCURIE "din mers", experimentând bucuria, creând-o, dăruind-o şi primind-o fără reţineri, fără "calcule". Şi mai puţin...studiind "ştiinţa despre Fericirea/Bucuria de Dincolo" :)

    Am văzut (doar in Italia, ce-i drept) oameni care se plimbau, la vreme de siestă, şi fredonau încetişor câte un cântecel...şi feţele lor radiau de o bucurie de a trăi de părea că şi verdele e mai verde pe unde ei treceau. Şi-mi venea, aşa de-odată, să mă duc
    să-i iau la-mbrăţişat şi pupăcit...să-i albesc, vorba ta :))
    Pentru că pe unii îi ştiam destul de bine, le ştiam poveştile de viaţă. Şi erau oameni greu, greu încercaţi: de război, de fascism, de foamete, de pierderea celor dragi...Dar care voiau cu tot dinadinsul, şi reuşeau!, să se bucure de darul lor PERSONAL - de VIAŢA lor de aici şi acum, de atâta câtă mai era şi aşa cum era ea...

    Nu ştiu dacă ai înţeles ceva..:(

    RăspundețiȘtergere
  35. @Iris,
    Sa traiti!
    Sunt la comanda dvs!
    Spuneti va rog ce doriti sa raspund la intrebarea "adica cum?" si eu ma conformez.
    Tartacutza mea nu intelege intrebarea!
    Va salut cu onor!

    RăspundețiȘtergere
  36. Ce-i de facut?
    Sa raspund stil "antiignorantu"?
    :)
    Schimbarea mentalitatii!
    Sa incercam sa fim cat mai putin absenti la evenimentele din jurul nostru.
    Sa nu mai cautam cai verzi pe pereti, ci sa incercam sa traim ca intr-o comunitate.
    Intr-un bloc stau 150 de locatari, sa zicem. De cele mai multe ori habar nu au unii de ceilalti.
    Ca sunt printre ei bolnavi, neputinciosi, batrani, sau familii care duc grija zilei de maine.
    Sa nu mai votam ca orbii... cu inima, asa cum ne sfatuia gurumic oreste, ci cu mintea!
    etc. etc. etc.

    RăspundețiȘtergere
  37. Am înţeles, Alessia şi-ţi mulţumesc pentru că ai acceptat să-mi explici.

    RăspundețiȘtergere
  38. :)))
    Eşti simpatic, dar umblii cu diversiuni! Vezi că-s vigilentă şi cu ochii pe matale!

    Acum:
    De ce crezi că mintea e mai pricepută la alegeri decât inima?

    RăspundețiȘtergere
  39. Iris, in afara a cele spuse de alessia, eu as completa la "ce-nseamna sa traiesti": sa fii prezent!
    Sa fii atent!
    Sa stii ce se-ntampla in jurul tau, sa nu te inchizi intr-o lume iluzorie, ci sa participi efectiv, activ, proactiv... la viata!
    Se stie (fernando de la caransebes) ca cei mai multi dintre noi (datorita creierasului) fac lucrurile automat.
    Mergi pe strada dar habar nu ai cine trece pe langa tine, pentru ca mintea ta e ocupata de ganduri fel de fel; faci dus si in loc sa simti apa cum iti maseaza pielea, tu simti fiori pe sira spinarii din pricina faptului ca vecina de la trei a scuturat presul imbacsit deasupra rufelor tale etc.
    :)))
    A trai, cum nenea Tolea incearca sa ne invete sa traim (oarecum).
    :)

    RăspundețiȘtergere
  40. Erată: umblii=umbli. M-am bâlbâit...
    :)

    RăspundețiȘtergere
  41. La intrebarea "de ce mintea-i mai priceputa decat inima" iti raspund pentru ca asta ne-a demonstrat de-a lungul secolelor viata!

    :)

    RăspundețiȘtergere
  42. Daca Doamne-Doamne considera ca ne este suficienta inima, nu ne mai impopotona si cu creier!
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  43. Am priceput cum e treaba cu trăitul, să trăiţi!

    Dar mintea,ce e până la urmă?!!

    RăspundețiȘtergere
  44. Iris, isihaştii vorbesc de "coborârea minţii în inimă", nu?
    De ce oare ăi mai otodocşi dintre ortodocşi au nevoie ŞI de aportul MINŢII la "lucrarea" inimii, de armonizarea AMBELOR înzestrări ale noastre?!

    RăspundețiȘtergere
  45. Hopa! Avem o problemă la fraza aceasta:

    "La intrebarea "de ce mintea-i mai priceputa decat inima" iti raspund pentru ca asta ne-a demonstrat de-a lungul secolelor viata!"


    Adică, vorbeşti de secolele alea care ne-au adus în situaţia de rahat în care ne aflăm acum?!

    Fiindcă e clar că o mână de oameni fără inimă şi-au folosit mintea ca să-i exploateze pe ceilalţi şi să ducă planeta la distrugere?

    26 mai 2010, 16:47

    RăspundețiȘtergere
  46. Mintea este rationalul!
    Este instanta superioara!
    :)))
    Daca alterezi instanta superioara, rezultatul este ceea ce vedem pe pamant!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  47. Da, Alessia, subscriu la ce ai spus, nu se poate una fără alta. E nevoie de un echilibru între inimă şi minte, mai exact de o conlucrare optimă.

    RăspundețiȘtergere
  48. :)))
    iris, pai ar trebui sa luam invers situatia: din cauza "inimii", din cauza "spiritului" am ajuns in situatia de rahat si nu a ratiunii!

    Inima si-a dorit mai multa bunastare, mai multa iubire, mai multa siguranta, mai multa fidelitate, mai multe bunuri etc.
    Spiritul este cel care greste,nu?
    El a ales sa se intrupeze in fel si fel de carcase, si sa experimenteze la infinit fel si fel de stari, jucandu-se bambilici nu numai cu viata carcasei respective, ci si a celorlalti.
    NU?!
    Tocmai de aceea Doamne-Doamne i-a dat creier "spiritului", pentru a-l opri din cand in cand din nesabuinta. Macar frana sa aiba "unda", nu???
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  49. "Mintea este rationalul!"
    De acord, ca funcţie, ca şi conţinut operează cu...iluzii!

    "Este instanta superioara!"
    :)))
    Nţţţţ, Dumnezeu este Instanţa Superioară, restul sunt "frecţii" cu galenică la un picior de lemn.
    :)

    "Daca alterezi instanta superioara, rezultatul este ceea ce vedem pe pamant!"
    :)
    În virtutea a ceea ce ţi-am răspuns un rând mai sus, da, la asta pot să-ţi dau dreptate.

    RăspundețiȘtergere
  50. Milioanele şi milioanele de crime abominabile făcute din "iubire de Dumnezeu" arată superioritatea "inimii", a "credinţei" în comparaţie cu lucrurile făcute cu "mintea"? Mie una, mi se pare, uneori, că sunt chiar mai mârşave cele dintâi...

    RăspundețiȘtergere
  51. :)
    "instanta superioara" a organismului numit OM, la acest lucru faceam referire.

    --
    gandeam la teoria lui nenea impricinatu' de la care a pornit discutia aceasta...
    I-as propune lui nenea sa-si traga in direct un glonte in tartacutza si sa ne spuna ulterior, daca a fost real sau doar imaginar!

    In virtutea aceleiasi teorii functioneaza creierul copiilor. Pentru ca nu au inca tartacutza plina cu informatii de natura materiala, ei cred ca viata e ca in desene animate.

    L-as ruga pe nenea cu teoria sa ne demonstreze live cum copilul lui va trece peste ruperea unui picior, spre exemplu!

    :)))

    RăspundețiȘtergere
  52. iris, ma intrebi ce e spiritul, sa-ti spun ce ma invata ezoteristii?
    Sa-ti spun ce ma invata greii religiei?
    Sa-ti spun ce ma invata oamenii de stiinta?
    Sau sa-ti spun ce cred eu?

    :)
    Iti spun ce cred eu.
    Scanteia divina si atat.
    E acel ceva pe care omul nu-l va putea reproduce NICIODATA, indiferent unde va ajunge tehnologia.

    RăspundețiȘtergere
  53. "Inima si-a dorit mai multa bunastare, mai multa iubire, mai multa siguranta, mai multa fidelitate, mai multe bunuri etc."

    Stop. Hai să ne gândim puţin.
    Când inima a început să-şi dorească toate astea era pentru că ceva - cineva i le luase. Exista deja o formă de inechitate, fusese deprivată (inima) de ceea ce avea şi se puteau face comparaţii cu alte inimi.
    Cum să ştiu că n-am ca să-mi doresc?
    Fie, pentru că am avut şi mi s-a luat, fie prin observarea şi compararea mea cu ce e în jurul meu.
    Cine face aceste opraţiuni? MINTEA.
    Suferinţa a generat din lipsă, mai exact din lipsa binelui.

    Şi chiar şi aşa, inima îşi putea dori ceva, dar mintea a fost mereu cea care a urzit planul ca să obţină acel ceva!!!

    RăspundețiȘtergere
  54. Iris, ne vom invarti in jurul cozii pana la apusul omenirii!
    Lucrurile mie imi sunt clare, deocamdata!

    Daca "mecanismul" acela de care vorbeam eu (adica mintea) ar fi fost educata bine de la inceput, cu siguranta impulsurile inimii nu ar fi "santajat-o", "mituit-o", "alterat-o" etc.

    RăspundețiȘtergere
  55. Eu cred că tocmai asta, permanenta comparare cu alţii, cu ceea ce AU alţii şi eu nu am, a ajuns să fie "cancerul" nostru spiritual.
    Când însă schimbi unghiul de vedere şi încerci să vezi MAI ALES ce ce NU au alţii şi ai tu, se schimbă întrega poveste, nu?

    RăspundețiȘtergere
  56. Lumea de mijloc e un teren al nebunilor pe care i-am cocotat la putere, pentru ca noi avem "frica" (de dumnezeu, de responsabilitate, de activitate, de greseli, de esecuri) si carora le-am dat autoritate fara margini pentru a face orice!
    Am "bagat" inima la inaintare, pentru a nu fi responsabili.
    :))

    RăspundețiȘtergere
  57. "iris, ma intrebi ce e spiritul, (...)
    Iti spun ce cred eu.
    Scanteia divina si atat."

    Adică, cfm. raţionamentului tău, o scânteie divină atacă o altă scânteie divină. Dumnezeu împotriva Lui însuşi, in miliarde de ipostaze?! Ce sens are ideea asta?

    "In virtutea aceleiasi teorii functioneaza creierul copiilor. Pentru ca nu au inca tartacutza plina cu informatii de natura materiala, ei cred ca viata e ca in desene animate."

    Mintea operează cu imagini, cu proiecţii ale realităţii, nu cu obiectele şi fenomenele-n sine... Ceea ce ai stocat în memorie şi utilizezi nu e realitatea ci imaginea ei!!!

    Andrei, tu mă iei la mişto?! Serios, acum !

    RăspundețiȘtergere
  58. da, ai dreptate alessia!
    si acesta este un motiv real care contribuie la alterarea mecanismului.

    RăspundețiȘtergere
  59. "Daca "mecanismul" acela de care vorbeam eu (adica mintea) ar fi fost educata bine de la inceput, cu siguranta impulsurile inimii nu ar fi "santajat-o", "mituit-o", "alterat-o" etc."

    Adică, admiţi că mintea e defectă. Şi, poate că nu e chiar instanţa superioară, odată ce s-a lăsat alterată, nu?

    RăspundețiȘtergere
  60. :)
    "Adică, cfm. raţionamentului tău, o scânteie divină atacă o altă scânteie divină. Dumnezeu împotriva Lui însuşi, in miliarde de ipostaze?! Ce sens are ideea asta?"

    Cred ca aceasta intrebare ii este adresata oricarui ezoterist cu ifose de maestru, oricarui preot etc.
    Nu mie!
    Eu mi-am expus credinta mea:
    Dumnezeu ne-a facut OAMENI!
    :)


    Da!
    Povesteste-i, proiecteaza-i unui copil teoria lui nenea, tocmai pentru ca nu este imbuibat de atata materialism si vezi ce iese cand ii rupi piciorul
    :))
    Insa eu il astept pe nenea sa-si zboare creierii, pentru ca el oricum e o unda in imensitatea acestui univers, sa-i vedem reverberatia ... proiectata in emotia noastra holografica!
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  61. Iris, mecanismul are tot ce-i trebuie pentru a functiona perfect!
    (sunt si mecanisme defecte din nastere)
    Doamne-Doamne "si-a facut datoria"!
    Cum invatam sa functioneze mecanismul, este TREABA NOASTRA!
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  62. Alessia, scrierile foarte vechi spun că "la început oamenii trăiau pe pământ în armonie şi bunăstare..."
    Apoi, ceva a schimbat acest curs existenţial. Ceva a determinat inegalitatea şi inechitatea.
    E ca la copii, cum să ştii că vrei ceva ce n-ai experimentat defel. Dacă ai avut şi ţi s-a luat, începi să tânjeşti, dacă n-ai avut nicicând, dar altul are, incepi să-ţi doreşti şi tu. Dar, în oricare din situaţii, trăirea negativă este postfactum. Ceva a produs mai întâi dezechilibrul din care au decurs apoi presupusele erori ale inimii.

    RăspundețiȘtergere
  63. :)
    Au intervenit "zeii", adica "spiritualitatea"
    :))

    RăspundețiȘtergere
  64. Iris, se spune că lumea edenică, lumea păcii şi armoniei, a durat doar pâna apariţia...Evei. Acela ar fi momentul EXACT în care s-a dus naibii toată armonia lumii :)))))

    RăspundețiȘtergere
  65. Andrei, păi spune omule că ne băşcălim, şi nu-mi mai uzez degeaba buricele degetelor pe aici, încercând să explic cu ce conţinuturi lucrează "brebenelul" din dotare.

    Dar să ştii, glumele noastre sunt departe de a fi un argument consistent în această discuţie.

    Însă, fiindcă ai afirmat de vreo două ori că ai tărtăcuţa în revizie tehnică, te las până ai dispoziţia necesară pentru continuarea discuţiei.

    RăspundețiȘtergere
  66. Ba, Alessia, Edenul a durat până la vizita pe care i-a făcut-o şarpele, Evei ! Să păstrăm corectitudinea datelor,dah? Aia doi trăiau bine-merci până să-şi bage mr Snake coada...
    Apropos, este evidentă conotaţia sexuală a acestei expresii:
    "şi-a băgat dracul coada"
    Unde? Şo de ce coada lui a determinat o astfel de urmare catastrofală pentru umanitate?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  67. Iris, tot pârdalnicul de şarpe ne învaţă: Bagă-ţi CAPUL la înaintare; COADA îl va urma negreşit! :)))

    Acuma şi chestia asta cu băgatul CAPULUI la înaintare pare să duhnească de la o poştă a conotaţii sexuale, nu?! Fiindcă, deh, coada ca coada, da' vezi bine că tot CAPUL e la putere:)))

    RăspundețiȘtergere
  68. Alessia, :)))))))
    Cu regret te anunţ că mr. Snake, ca să ştie că-coada tre'i băgată şi unde, te asigur că tocmai CAPUL l-a folosit. N-a făcut încercări în orb, izbind ca tolomacul la nimereală, că-şi zdrobea bunătate de coadă!
    :))))))))))
    De aia se spune: CAPUL FACE, CAPUL TRAGE!
    :)))))))

    RăspundețiȘtergere
  69. Asta ca să nu mai vorbim că tot şarpele ăsta poate să ne fie un exemplu mult mai bun, mai concret, decât fotonul, că e, simultan, undă (că se unduieşte ca nimeni altul) şi corp(uscul), nu? :))))

    RăspundețiȘtergere
  70. "Au intervenit "zeii", adica "spiritualitatea""

    Andrei, au fost şi zei care au ajutat oamenii, de aceea nu spiritualitate trebuie incriminată, aşa, otova. Tu consideri spiritualitatea echivalentă cu răul. Mie acest lucru mi se pare un neadevăr.

    RăspundețiȘtergere
  71. andrei,te inseli,mintea nu simte,si de fiecare data cind ma cert observ ca sunt doar in minte,in deficit de imagine si diferenta de opinie,prea putin sensibil si empatic,de aceea echilbrez permanent ce simt cu ce gindesc,iar cind simt foarte tare,cind sunt bucurie ambulanta,nu ma cert defel,indiferent de imagine.
    Cea ce tu numesti dorinte si nemultumiri care strica lucruri sunt tot parte a mintii subiective,ginduri-emotii de mica vibratie care se leaga intr un lant nesfirsit de limitari,nicidecum traire-simtire reala,la vibratia acelei scintei de care vorbeai.

    RăspundețiȘtergere
  72. Bine ai venit, Adi, în mica noastră polemică.
    E de mult bun simţ ceea ce spui. Subscriu.
    Dar am mers pe ipotezele lui Andrei, tocmai ca să operez cu noţiunile la care s-a referit el. A spus "inima simte una-alta" în controversă cu mintea care, în rolul ei de instanţă superioară, ar trebui să ţină frâiele.
    Dar, Andrei a mărturisit că nu e în cea mai bună formă şi sunt convinsă că va reveni în discuţie cu forţe proaspete.

    Nu ştiu, însă, ce face gazda noastră de nu a avut nimic de spus. Îl aştept cu maximă curiozitate.

    RăspundețiȘtergere
  73. Buna seara tuturor,

    Ah cat imi sunteti de dragi.... Stati intai sa va citesc si dup-aia spun. Astazi am incercat sa tund iarba dar cred ca m-am insolat oleaca si nci n-am terminat de tuns... V-ati certat? :)))

    RăspundețiȘtergere
  74. Danule, bine ai venit la domnia ta în sufragerie! (ce tupeu şi la mine!)
    Ne-ai lipsit.

    Văleu, să sperăm că nu faci insolaţie! N-ar fi rău să iei preventiv o aspirină. Şi să te hidratezi. Asta, dacă n-ai luat deja aceste măsuri...

    Nu. Nu ne-am certat deloc.
    :))

    RăspundețiȘtergere
  75. la potopul de scurte comentarii am "scapat" neobservat:))Am comentat ceva si mai sus,happy story:)

    RăspundețiȘtergere
  76. Am citit totul pe-ndelete... E frumos sa ai o imagine de pe margine si sa nu fi luat de vartej. Pai despre ce sa am o parere? Relatia minte-inima?

    Este o falsa problema. Toate trairile le avem in minte care este un rezultat al activitatii creierului si nicidecum al al altui organ. Sentimente, emoti, pasiuni, rationamente ... toate se produc la nivel neuronal. Rationalul si irationalul sunt fenomene mentale.

    RăspundețiȘtergere
  77. Chestiunea a ramas total neelucidata. Cel putin pentru mintea mea (insolata?). Nu stiu ce sa cred ca sunt. In aparenta sunt ceea ce ma vad in oglinda sau in radiografii dar in esenta? Eu nu ma confund cu corpul si cu instinctele mele. Este un joc pe care mintea trebuie sa-l joace. Jocul de-a Eu. Toti il joaca. Dar in esenta?

    RăspundețiȘtergere
  78. Adi, am observat că ai comentat şi mai sus, dar acel comentariu era direct legat de postarea lui Dan. Eu mă refeream la intervenţia ta în polemica mea cu Andrei şi Alessia.
    Dar, ai dreptate, ne cam luase valul!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  79. Dpdv "tehnic" Dan are dreptate: creierul procesează şi răspunde la toată gama de stimuli, deci el e responsabil şi cu afectele. Polemica noastră e mai mult un joc legat de importanţa raţiunii şi a simţirii în alegerile pe care le facem.
    Nu m-am băgat în sensul neurofiziologic al problemei ci e o discuţie filosofică, mai degrabă, care a depăşit oricum subiectul postării, alunecând lejer offtopic, din spirit de contradicţie.
    Să ne ierţi, Danule, că ţi-am poluat locul cu jucăriile noastre.

    Nu ştiu dacă mai reuşesc să intru, aşa că vă urez, preventiv, o seară frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
  80. :)
    Frumosilor, chiparosilor, seara buna!

    Concluzia am tras-o cu totii, direct sau indirect!
    Creierul e cel carele desface si carele face :)

    Nu stiu cum reusim, dar orice subiect ar posta Bunul, noi tot in jurul creierului si a inimii ajungem
    :)))

    Eu sunt un bot de materie NOROCOS, momentan fericit si sanatos!

    Am ambitia de a fi un mic administrator bun, care se bucura de fiecare clipa pe care o traieste (buna/rea... e clipa mea).
    :))
    Ce ma asteapta "dincolo" nici ca ma intereseaza, toate la timpul lor.
    Prefer sa cred ca voi deveni simpla hrana pentru mama Gaia.
    :)
    O gandire simplista-simplista! Tartacutza e in revizie.

    Ceilalti pot alege sa fie ce vor: unde, energii, spirite, lut, entitati ce-si platesc "datoriile", mici dumnezei, incarnari ale unor personalitati de varza etc.

    Adi, te salut cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  81. Iris, pup eu fata frumos colorata!

    RăspundețiȘtergere
  82. Am vazut filmul, am citit comentariile.
    Ma opresc asupra afirmatiei distinsului general " Tot ce trebuie să fac e să fuzionez spaţiile." In virtutea logicii sale mi se pare de bun simt ca ar fi trebuit sa fuzioneze spatiile, dar nu pot intelege de ce nu a facut-o.
    Ma mai gandesc ca orice copil, inca din prima incercare nereusita de a trece prin zid, retine pentru tot restul vietii ca el nu poate trece prin zid, extinzandu-si apoi convingerea la "oamenii nu trec prin zid."
    In aceste conditii, presupun ca distinsul general, carmuitor de succes a 16000 de oameni, avea cunostinta de faptul ca dansul nu este om. Din nou, ma intreb ce l-a impiedicat atunci sa treaca prin zid, folosindu-si starea de agregare nonumana care sa ii permita realizarea fenomenului cu pricina.

    RăspundețiȘtergere
  83. Andreiule, pupăceala aceea de mi-a aplici sper că nu se vrea o mituire, şantajare, alterare a raţiunii din partea impulsurilor inimii, mmmmm???
    :D
    Glumesc.
    Gata, am abordat "moaca de premiantă". Şi tac 5 minute, că-s emoţionată.
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  84. Imi amintesc de un mare intelept asirian, initiat in misterele Egiptului , care a spus ( caut intr-un caiet de "notite") :

    "Ratiunea nu poate sti nimic despre Adevar, despre Real,despre Sufletul nemuritor; ratiunea serveste doar pentru a sustine o teorie spiritualista sau materialista;ar putea elabora o teza spiritualista cu o logica formidabila; de asemenea ar putea structura, in opozitie, o teza de tip materialist, cu o logica asemanatoare...
    Astfel ca Ratiunea subiectiva, senzitiva, hranita cu datele aduse de cele cinci simturi, poate construi teze de tip spiritualist sau de tip materialist;atunci nu este ceva in care se poate avea incredere...Exista un simt diferit, care este cel al PERCEPTIEI INSTINCTIVE A ADEVARURILOR COSMICE ( este o facultate a FIINTEI,Esentei,Monadei noastre Divine ). Dar Ratiunea subiectiva nu poate,prin ea insasi, sa ne dea cu adevarat nici o informatie despre Adevar, despre Real;Ratiunea senzitiva nu poate sti nimic despre Misterele Vietii si ale Mortii...Dumneavoastra nu puteti sti, cu rationalismele dumneavoastra, nimic despre Adevar, despre Suflet sau despre Spirit; Mintea rationalista nu poate sti nimic despre toate acestea..."

    Se spune ca, acel intelept, s-a dus sa cultive pamantul si s-a dedicat exclusiv acelei facultati deosebite a Fiintei ( PERCEPTIE INSTINCTIVA A ADEVARURILOR COSMICE), facultate pe care odinioara Umanitatea a avut-o, dar care s-a atrofiat pe masura ce "eul psihologic" s-a dezvoltat...:D

    RăspundețiȘtergere
  85. Domn'general :))stia oare ca un mag poate calatori cu corpul fizic in a patra dimensiune , ca stie sa traverseze instantaneu bariera vitezei luminii ?

    (" Orice corp material, punandu-si in vibratie structura atomica cu o viteza egala cu patratul vitezei luminii- 300000km/s -paraseste planul fizic ca sa patrunda in cel energetic..")

    Daca trecea de bariera vitezei luminii...trecea prin zid :))

    RăspundețiȘtergere
  86. Termina "andreiradu" ! Stau la rand...
    Si eu te pupacesc Blue >:D<

    RăspundețiȘtergere
  87. @Nima
    Cum face un mag ca sa traverseze instantaneu bariera luminii ? Cum isi pune in vibratie structura atomica ?

    Pentru cei interesati de constatarile facute in timpul examinarilor clinice ale unor persoane ce traiau stari de extaz religios am gasit urmatorul text:

    http://www.spiritual.go.ro/texte%20diferite/sfinti.htm

    RăspundețiȘtergere
  88. :)
    Andreiradu, sa traiti!
    :))
    Nima, sarut'mana!

    Oare ce instrument o fi folosit nenea inteleptu'asirian pentru a emite cuvintele acelea pline de intelepciune, dar pana la a le emite, oare ce instrument a folosit pentru a ajunge la astfel de constatari, sau... oare ce instrument a folosit pentru a se initia in "mistere"?!
    :))
    El stia un lucru: ca nu stia nici el mare banza, ca Adevarul despre care fac toti vorbire nu-l cunoaste nimeni, ci doar presupune ca-l cunoaste.

    Cate tartacutze, atatea adevaruri!
    Daca nu ar fi fost tartacutze, nu ar mai fi fost nici adevaruri!
    :))
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  89. "termina andreiradu" este un imperativ?
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  90. :))
    Mariaaaa, nu ai inteles, trebuie sa stea in centrifuga (sau mai bine sa mearga la CERN)!

    Imi imaginez... batranul general!
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  91. Mai, nimic nu inteleg ! :(
    Si mi se pareau atat de clare toate ...

    RăspundețiȘtergere
  92. Nimaaaaa, ce drag mi-e să te citesc!
    Mie, cel puţin, mi se pare că de fiecare dată pui punctul pe "i" fără să te laşi ameţită de mirajul de sensuri.
    Imi plac şi respect "magii". Cu siguranţă, îi iubesc pe cei buni!

    Te-mbrăţişez, Nima, mulţumesc de pupăceală!

    @Andreiule: tu vrei să instaurezi o dictatură a creierului şi să ne demonstrezi că de el depinde totul, dar, oricât de important e el, nu poate nimic fără restul organelor. Ce poate face un procesor fără periferice?
    Şi oricât de complex e el, uite că dacă se rezumă doar la lăţimea de bandă clasică nu poate da răspuns la toate fenomenele.
    Să mă ierţi că spun asta, am convingerea că ştii şi tu, dar poate că n-ar strica să faci un exerciţiu de holistică. Ieşi puţin din gestalt, depărtează-te de mecanica părţilor şi abordează întregul.
    Ghiont blând, ca să nu te superi pentru ceea ce am zis.

    @Danule, cum îţi mai e cu sănătatea? Ai scăpat de insolaţie?

    RăspundețiȘtergere
  93. Buna seara!

    Sunteti foarte haiosi.:)
    Nima iti multumesc de interventie dar nu numai tie, ci si Alessiei, Mariei si lui Adi. Si tuturor. Ieri pluteam si n-am putut fi o gazda buna. :)

    Domnul general era beat. Sau dus cu pluta. In orice caz a ajuns general de pomana. Ar fi trebuit sa-si aduca aminte ca ghiuleaua trece prin zid doar daca zidul nu-i prea gros. :)))) Si cu ce consecinte.... ! :)))

    Masa scade pe seama acceleratiei. Ca sa atingi viteza luminii trebuie sa renunti la masa. Pai credeti voi ca domnul general ar fi renuntat sa mai ia masa la popota? Minunata lui masa de repaus.... :))) Atomii domnului general s-ar fi descompus in cuante de general si domnul general ar fi trebuit sa fie o unda. Odata transformat in cuante aici ar fi putut avea o surpriza... Ce surpriza nu stiu sa va spun caci cuantele au personalitate si fac cate ceva doar daca esti atent la ele... Creierul domnului general ar fi fost cuantic si pas de mai indeplineste functia de observator.

    Lumina nu trece prin zid desi ea calatoreste cu 300.000 de km/sec. De ce ar fi trebuit sa treaca generalul? Mai degraba ar trece o camila prin urechile acului decat domnul general prin zid catre Imparatia Cerurilor... :))).

    Din ce imi aduc eu aminte de la putina fizica din liceu, atat zidul, cat si generalul, trebuie sa aiba aceeasi lungime de unda. Sa vibreze la fel De-aici chestiunea se bifurca. Ori zidul isi mareste vibratia, ori si-o coboara generalul pe-a domniei sale. Chestiunea cu nuca-n perete... daca va mai amintiti. Lucru foarte dureros de altfel, caci ar trebui mai intai sa renunte la grade - plecand de la premiza ca un general are o vibratie mai inalta decat un simplu racan... :)))

    Cam asta.... :)))

    RăspundețiȘtergere
  94. Tot fizica ne spune ca daca cele doua corpuri avand aceeasi densitate si aceeasi lungime de unda (spun prostii?) se hotarasc sa nu mai treaca unul prin celalalt, sa zicem ca domnului general i-ar placea sa ramana in zid ca Ana lui Manole- de fapt numa' lu' Manole i-a placut, Anei ba - atunci atat zidul cat si generalul ar exploda. Pentru o varianta de kamikaze nici n-ar fi prea rau... :)))

    RăspundețiȘtergere
  95. Dan: "atat zidul, cat si generalul, trebuie sa aiba aceeasi lungime de unda. Sa vibreze la fel"

    Eu: In lumina acestei logici stiintifice, generalul, fiind el diferit constituit si, prin urmare, diferit tremurator, nu poate pentru ca sa treaca prin zid. Uokey!... Logica mea nestiintifica mi-a dat un cot de m-a secat la lingurica: e clar ca, un alt zid va trece prin zidul "target" cu nonsalanta! Maine incerc, daca ma pacalisi, iti trimit nota de plata a zidarului, sa te-nveti minte! :)))))

    Si m-a mai pocnit o iluminare foarte luminoasa, as putea spune chiar... lampanta, din comentariul cuiva care zicea ceva de un sirian cu prefix... Care va sa zica, poti matale sa te strofoci o viata sa te inteleptesti, la o adica te poti initia sichiar finaliza chiar si in tainele Egyptului... tot la sapa ai sa ajungi in cele din urma!

    Ma simt vibrand ca diapazonul lu' Guta de bucurie!...

    :))

    RăspundețiȘtergere
  96. Poate ca , plecarea Inteleptilor la sapa ,a dus la disparitia pur-si-simplu din istorie ,a Asiriei si a poporului asirian( razboinici cruzi ) :))

    RăspundețiȘtergere
  97. De unde deducem ca, daca inteleptii si-ar vedea de sapa lor, numai lucruri bune s-ar intampla pe Pamant(Gaya,Terra) si chiar si pe pamant (tarana, tarla).
    :))))

    RăspundețiȘtergere
  98. Oricum, Asiria si asirienii nu au disparut de tot. Le-a fost luat numai un "a". Imi placeau mai mult ca si razboinici decat ca si teroristi...
    Am glumit cu asta, ok? Specific pentru a ma cautela preventiv de niscai lectii de geo-politica transcedentala!

    :)))

    RăspundețiȘtergere
  99. Eram sigur ca am spus prostii.
    :))))
    Dar elegant, trebuie sa recunosti. :)
    Adevarul e ca din toata fizica mie mi-a placut si am inteles foarte bine legea planului inclinat. Asta pentru ca s-a milostivit sora-mea de mine si mi-a explicat. :)

    Maine o sa intreb un fizician si o sa vin cu o teorie noua, cu aceleasi personaje.

    Desigur imi amintesc.... :)
    La sapa groparului ajungem cu totii... mai putin cei care se ineaca in mare si pe care-i mananca pestii si incineratii... :))

    RăspundețiȘtergere
  100. Nima,
    Razboinicii milosi isi lasa trupurile pe campul de lupta... :)

    RăspundețiȘtergere
  101. Sa inteleg ca experimentul planuit de mine se considera anulat? Dane, unii si-au dat viata in numele stiintei si nu au retractat cele sustinute, pe tine te-a speriat o simpla factura a unui amarat de zidar? :)))))))))))))))

    Mie nu mi-a placut lectia cu planul inclinat. Nu's de ce, poate pentru ca era asa, o tema... alunecoasa. :))))))

    RăspundețiȘtergere
  102. Tot ce spune Dawkins e corect in limita intelegerii sale. In limita acuitatii perceptiei sale, a background-ului de cunoastere depozitata de istoria sa pesonala in "creierul" sau constient care da de cele mai multe pri DELETE la ce simturile percep dar MINTERA nu poate in-REGISTRA (a pune in registrii) pentru ca nu exista etichete pentru ceea ce nu cunosti prin procesul de gandire (0.7 milisecunde parca) ci doar printr-un proces de inregistrare in PATTERN. Si acesta este PATTERN-ul Lumii de Mijloc in care el si noi putem ramane blocati intr-o stupida CURSA A SOBOLANULUI in care credem (CREDINTA!) ca realitatea este ceea ce stim deja prin informatiile primite prin cele 5 simturi sub dezvoltate (din 12 simturi NATURALE).
    Evident pentru cei care nu se bazeza pe simturi (doar pe cele 5 simturi) ca lumea este FUNDAMENTAL ENERGIE si ATAT (E=mc2 adica m=E/c2) deci goala de continut MATERIAL si plina doar de energie manifestat sub forma de diferite atractii respingeri cuante si mase de miscare. Generalul Albert "Bert" N. Stubblebine III numit si Brigadier General Dean Hopgood in EXTRAORDINARUL FILM "Omul care se holba la Capre" (un film extraodinar de CURAJOS despre Para psihologie aplicata,Hippi, NLP hipnoza, iluminare chimica, asceza, societati secrete, forte speciale in armata SUA, si inca nu stiu cate concepte valide doar pentru cei care CUNOSC si nu doar cred -ruleaza la cinema) este, in afara de mishtoul clasic al vanzatorilor de carne vie de tip Hustler si Playboy (nu cread ca au auzit de Arthur Avalon) un reformator. Atat pe vremea cand era in serviciu activ cat si astazi cand conduce una din cele mai puternice fundatii care se lupta impotriva Codex Alimentarius, (oare de ce ar face Playboy mishto de el!). MOV

    RăspundețiȘtergere
  103. Care sunt cele 12 simturi naturale ?

    RăspundețiȘtergere
  104. http://www.youtube.com/watch?v=vhNMyXgniZY

    RăspundețiȘtergere
  105. Danule, Dănuţule,
    Ce mai faci...Bunuţule?! :)
    Că de când nu te-am văzut
    Multă vreme o trecut!
    Oare faci ce faci mai nou,
    Reiki, frate? Aoleou!
    Că ni te fură cu tot
    Şi-asta fără antidot!

    Vino, frate, frăţioare!
    Că jelim fără-ncetare,
    Tot mai tare şi mai tare...
    Vino să ne mai arunci o nadă,
    Să avem motiv de sfadă
    Şi de-o tandră jumulire
    Pentr-o vajnică-nfrăţire.

    Haoleoooo de viaţa mea,
    Viaţa mea, pârdalnicaaa!
    Vino, Dane, cu grăbire
    Ca să ne venim în fire
    Noi, tot neamul virtual,
    Hlizitor, dar nu banal.
    Vino, Danule, ne scapă
    De plictis...Că stăm ca-n apă!

    Of, of, măi, măăăăăi, NA!

    :)))

    RăspundețiȘtergere
  106. :)))))))))))))))
    Alessia esti fenomenală!
    :)
    Mă uit la voi şi mă-ntreb: ce caut eu, bre, printre domniile voastre? Care mai de care mai talentat, mai cunoscător, mai rafinat. Mă rog, oameni inteligenţi şi cultivaţi...
    Hop şi eu, 14 din cărţi!

    RăspundețiȘtergere
  107. Sunt convalescent dar imi revin. Ca m-am deranjat la burta n-ar fi nimic dar am citit un articol pe descopera .ro care m-a deranjat la cap si m-a aruncat in aer.

    Acum stau jos cu bratele deschise ca sa ma prind cand revin pe Pamant. :))

    Fetelor, dragelor, nu am putut raspunde... dar va multumesc pentru incurajari. :))

    Alessia, iti multumesc. Am simtit caldura.

    RăspundețiȘtergere
  108. :)
    Bun regasit, tuturor!

    Bunule, bag seama de cand ai inceput itinerarul reikist energia ta se scurge precum Ozana cea frumos curgatoare...
    O fi sincronicitate?
    O fi coincidenta?
    O fi sau n-o fi!?

    Te-asteptam ca pe painea calda din cuptorul bunicilor (strabunicilor) cu impresii despre calatoria ta.

    Sanatate si iar sanatate, ca-i mai buna decat toate.
    Un sfarsit de saptamana viguros sa te remonteze pentru a te avea din nou in mijlocul nostru.

    RăspundețiȘtergere
  109. :)
    mi-a placut balada alessiei!
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  110. :))))
    andreiradu = radu & rei ki-ar nu e nicio legatura...
    :)))

    Si mie mi-a placut balada... ticalosilor!!! :)))
    Muah!:)))

    RăspundețiȘtergere

parerea mea