EGO SUM -mintea si sorcova 2

Ce am incercat pana acum a fost doar sa cuprind prin explicatii realitatea cu mintea , cu ratiunea, cu partea de constient a mentalului meu. Altfel, va faceam un desen sau va scriam o poezie sau v-as fi compus si cantat un cantec. Activitatea psihica insa, trece zilnic prin trei stari, caracterizate de undele cerebrale alfa, beta, gama si delta combinate in diverse proportii. Starile, dupa cum stiti ar fi:
-de veghe sau de trezie-corelata cu activitatea mentala constienta,
-de relaxare - de trecere dintre starea de veghe si cea de somn,
-de somn.- corelata cu activitatea mentala inconstienta,
Dintre toate aceste stari, starea de relaxare este cea mai scurta si mai fulguranta, relationata de obicei manifestarii activitatilor extrasenzoriale. Importanta in demersul acesta ramane totusi activitatea mentala inconstienta pe care eu o presupun mult mai intensa decat ar parea la o prima abordare. De ce spun ca o presupun? Pentru ca daca admitem impartirea schematica data de Sigmund Freud activitatii psihice si nu intr-o abordare sexualista, cum a conceput-o el, ci generica, atunci avem cele trei categorii: constient, subconstient si inconstient. Nu iau acum in discutie supraconstientul dar voi avea in vedere notiunea de inconstient colectiv a lui Carl Gustav Jung, intr-o acceptiune mai extinsa.
- Constientul, varful icebergului, caruia ii stim comportamentul pentru ca toata intelegerea realitatii palpabile si impalpabile se datoreaza procesarii cuvintelor, notiunilor, ideilor si care ne leaga de lume prin mecanisme logice.Este starea eului constient in care ne regasim ca personalitate si reusim sa ne raportam la lume si la univers.
- Subconstientul, ca teritoriu tampon intre constient si inconstient, teatrul de operatie unde se intalnesc activitatile a doua lumi simultane si paralele si singurul loc in care isi dau mana constientul si inconstientul. Este locul in care mintea se incarca sau se descarca de tensiunile psihice acumulate de ea in timp.
- Inconstientul, Marele Mut, partea de activitate psihica individuala care este cea mai extinsa si mai intensa in raport cu celelalte doua. Neuronii umani desi sunt estimati la cca.100-200 de miliarde, fata de 100-200 de milioane cat poate avea un sobolan, reprezinta doar 10% din totalul celulelor nervoase , restul fiind celule gliale sau "asistente" ale neuronilor. Materia cenusie fata de materia alba din creier se gaseste intr-o portie de 40% respectiv 60%. Daca ar fi sa dam crezare teoriei cum ca utilizam pe parcursul vietii doar cateva procente (10%) din zestrea creierului nostru, la capacitate maxima, apoi acestea se refera la intreaga noastra activitate psihica desfasurata pe cele trei coordonate: constienta , subconstienta si inconstienta. Teoria celor zece procente emisa de catre unii cercetatori ramane la un prag paradigmatic, nefiind atestata si acceptata inca de toata lumea stiintifica. Putin importa insa daca s-a gresit in aproximare cu cateva procente. Raportul dintre util si aparent nefolositor este paradoxal de mare. Intrebarea fireasca care se naste este ce se intampla cu lestul? Este chiar atat de nefolositor? Este materia cenusie intr-o proportie atat de mare inerta si de prisos? De ce atata risipa de calitate pentru un organ atat de valoros, cum este creierul? Dumnezeu sau Natura sau Universul, ma rog, cum va simtiti confortati sa-i spuneti, nu da rateuri! Chiar si in manifestarea Lui duala de ordine si haos, putem sa descoperim un sens al haosului, ca pregatitor pentru o noua ordine. El nu aseaza impreuna elemente cu rost iar altele asa... just for fun! Nu imi vine sa cred ca organismul omului are elemente care isi gasesc rolul si functia in organism, iar altele cum ar fi apendicele sau zestrea neuronala excedentara sunt ratacite in corpul omului, asa cum isi mai uita uneori chirurgii bisturiul sau foarfeca dupa operatii. Nu avem un ficat supradimensionat, nu avem douazeci de ochi, din care sa folosim doar doi si logica uite asa ne impinge sa vedem de ce. Raspunsul ar trebui sa-l cautam in activitatea mentala inconstienta careia nu-i cunoastem nici instrumentarul, nici dimensiunile si nici scopurile.
Va urma.