MARELE MUT- mintea si sorcova 3

Raspunsul la intrebarile de mai sus ar trebui sa le gasim urmarind activitatea mentala inconstienta, careia din pornire ii putem identifica doua directii mari:

1 / Functia de reglare a activitatii metabolice a organismului uman, de aparare, de curatare de tensiuni psihice, hormonala, de armonizare a functiilor vitale, de aducere in plan constient a senzatiilor de foame, somn, frig, sex, sete, intr-un cuvant de mentinere a motoarelor omului in stare buna de functionare.
Trecerea informatiilor de la un blocul psihic inconstient la blocul psihic constient se realizeaza se realizeaza prin intermediul subconstientului. Legile, mecanismele si limbajul folosite in comunicare sunt proprii si specifice doar inconstientului, subconstientul avand rol de traducator iar constientul de receptor. Inconstientul comanda iar constientul executa cu credinta ferma ca el este conducatorul jocului. In plan constient se iau deciziile de cat, cum, cand si unde trebuie satisfacute nevoile. Cele doua blocuri psihice, interdependente, sunt ca ziua cu noaptea, cu reguli si mod de actiune proprii, ele putand sa se intuiasca si chiar sa se atinga numai in zorisau in amurg, la granita subconstientului. Bunaoara eu nu as putea sa le comand rinichilor mei sa-si faca treaba si nici vaselor sangvine sa se curete singure, etc, ... Altcineva, dinauntrul meu se ocupa sa repare dezastrele produse de "autonomia" constientului, acel altcineva fiind de fapt tot eu, partea mea pe care nu o cunosc dar care are grija de mine in lipsa atentiei ele. Daca constientul ar trebui sa faca fata simultan realitatii interioare si exterioare atunci cu siguranta ca ar face doua lucruri prost. Tinand seama ca functia de reglare a organismului se face dupa un tipar gata croit, organismul "stiind" inca de la nastere ce are de facut, presupun ca aceasta functie este indeplinita fara un efort prea mare de catre inconstient, el fiind setat si pus apriori pe pilot automat.

2 / Functia de comunicare. Cum? o sa ma intrebati. Marele Mut vorbeste? Cu cine vorbeste? Pai, hai sa vedem! Cu riscul de a trece dintr-un paradox in altul, voi incerca sa utilizez instrumentele de limbaj specifice constientului pentru a intelege cate ceva din mecanismele inconstientului, avand in permanenta scrupulele si semicertitudinea ca as putea gresi sau si mai rau, ca nu m-as putea face inteles. Iar daca la instrumentarul propus am sa va marturisesc ca voi adauga si intuitia, aceasta fiind ca si cum cineva ar dori sa sape o groapa cu o cazma ideala intr-un cub desenat pe hartie, atunci ideea pe care incerc s-o dezvolt nu va putea sa treaca pragul statutului de ipoteza. Nu de ridicol imi este teama pentru ca sunt doar un biet empirist si nu om de stiinta, ci de probabilitatea de a nu explica cum se cade si de a nu ma putea face inteles.
Ca sa intelegem aceasta functie trebuie sa facem apel, asa cum v-am prevenit, la categoria de inconstient colectiv avansata de C.G. Jung. Pe scurt, in viziunea lui, lucrurile ar arata cam asa: ,,Inconstientul colectiv este zona din inconstient alcătuită din ansamblul instinctelor si a tot ce are legătură cu acestea, " imaginile primordiale " pe care Jung le numeste arhetipuri. Acesta este comun pentru întreaga colectivitate umană, în timp ce inconstientul personal este produsul experientelor personale. Cu alte cuvinte, inconstientul colectiv este expresia psihismului obiectiv, în opozitie cu inconstientul personal care exprimă psihismul subiectiv.
Să stăruim putin asupra acestui termen, devenit instrument de bază în studierea psihologiei umane, la ora actuală - inconstientul colectiv. El s-a format de-a lungul a milioane de ani de existentă si evolutie umană, în urma experientei ancestrale a acesteia, având rădăcinile în evenimentele preistoriei umanitătii si manifestându-se sub forma unui imens " depozit psihic ", la care fiecare mileniu a adăugat noi straturi. Este ca o imagine care cuprinde întreaga trăire psihică a umanitătii, de la origini până în prezent. Experientele reluate, repetate, din timpurile cele mai îndepărtate ale aventurii umane pe acest Pământ, s-au constituit într-o dimensiune suprapersonală, îmbrăcând un caracter de universalitate, dând astfel nastere unor " modele" , de tipul eroilor si zeilor mitologici, care sunt, de altfel, o proiectie arhetipală. Este evident, deci, că la nivelul inconstientului colectiv, mitologia se confundă cu psihologia." sursa: http://valmars.fateback.com/jung.htm

Fara sa am pretentia ca l-am citit pe Jung si recunosc ca am citit despre Jung, sunt de acord cu existenta depozitului psihic dar doresc urmand o cale intuitiva si alta deductiva sa vad si ce ar putea fi dincolo de acest depozit. Este limpede ca in functie de momentul in care informatii din inconstient ajung si se descarca si-apoi se decodifica in constient, in starea de veghe sau de somn, dar mai ales in starea de relaxare, putem considera inconstientul personal ca o poarta deschisa catre celelalte inconstiente individuale. In acest sens, oarece experiente imediate, detectabile si relativ usor de transpus in limbaj constient am incercat presupun, fiecare dintre noi si atunci imi ramane doar sa punctez:
-ganduri si fraze rostite intr-un context dar care la o analiza mai atenta constatam ca nu ne apartin,
-simultaneitatea rostirii aceluiasi cuvant intre doua persoane apropiate,
-presentimentele si premonitiile care apar ca urmare a unui vis sau reverie sau care se produc deodata in mijlocul unei activitati si care ulterior se adeveresc,
-fenomenele psihice de "deja vu", "deja connu" si "deja vecu" foarte atent analizate de Henri Bergson,
-fenomenele telepatice spontane, e drept mai rare,
-simultaneitatea unor descoperiri in fizica, chimie, matematica, vezi legile Kant-Laplace sau Boyle-Mariotte.

Bine, bine, veti zice, este foarte frumos cu ceea ce se poate vedea! Dar ce ne facem cu fenomenele psihice din inconstientul personal, sau cu cele care apar in cadrul relationarii inconstientului personal cu inconstiente individuale sau -si aici ma bazez pe intuitie ca sa pot afirma, a relationarii inconstientului colectiv cu universul? Pe ce ma bazez ca sa pot avansa astfel de intrebari? Simplu, iata pe ce:
Daca privim realitatea nu ca pe o lume materiala, palpabila asa cum am pornit de la inceput in intelegerea mintii, ci schimband cu totul premisa si incercam sa privim realitatea ca pe o lume energetica, vibratorie, asa cum se prezinta ea de fapt, ca o imensa tesatura de unde purtatoare de informatii, atunci mintea se va comporta dual. Constientul pe de o parte, pentru ca este tributar perceptiei imperfecte prin simturi, va avea impresia ca opereaza intr-o lume materiala, in timp ce pe de alta parte, inconstientul va opera intr-o lume vibrationala, care o include si pe cea materiala perceputa de constient. De aceea inconstientul este mai "destept" decat constientul si de aceea informatiile se transmit prin subconstient intr-o maniera mai degraba univoca, decat biunivoca. Acum deabia isi fac efectul exercitiile de imaginatie pe care vi le-am propus la inceputul studiului cele cu icebergul, copacul si copilul! Iata rezultatul: aceasi minte operand in doua realitati constitutiv diferite! Si mai este o chestiune importanta de lamurit. Comunicarea intre cele doua lumi nu se face prin cuvinte. Numai constientul opereaza cu cuvinte. Gandul, ca energie vibrationala poate lua si se poate transpune in diverse forme de exprimare. Un gand, o idee sau mai multe pot fi transpuse in cuvinte dar la fel de bine pe o partitura, prin note muzicale, sau prin linie si culoare, sau prin forma, sau prin cifre, numere, ecuatii, etc... Noi nu gandim in cuvinte, ci traducem automat in cuvinte ceea ce gandim pentru a ne face intelesi, pentru a comunica. In visele noastre inconstientul ne trimite mesaje prin imagini, simboluri, sunete, senzatii si sentimente extrem de puternice si de vii. De aceea Marele Mut nu foloseste cuvinte deoarece la scara lui de operare-si vom vedea in curand ca este vorba de univers, informatia se transmite cu ajutorul altui suport. Unda. Sau poate cuanta...asta ramane de vazut. Sigur ca oamenii si-au perfectionat comunicarea constienta, vorbirea si scrisul, au inventat cuvinte sintetice care pot exprima idei, au inventat limbaje, au diversificat canalele de comunicare de la scrisul pe cioburi de ceramica pana la internet, de la tobe si tulnic la telefon mobil, de la solie la televizor si satelit, dar inca se straduiesc unul in fata celuilalt sa se faca intelesi si tot nu pot acoperi o comunicare perfecta. Nici o mie de cuvinte nu valoreaza cat o revelatie.!
Va urma...