NUCA'N PERETE

Motto:
"NUCILE VERZI, NUCILE COAPTE....
SUB NUC TE POTI GANDI LA ORICE
NUCILE ALBE
SAU NU TE POTI GANDI LA NIMIC
MIEZUL TE INTINDE IN IARBA

ARUNC CU NUCI IN CER SI DAU DE PoRTILE RAIULUI de fier AU DEVENIT ERMETICE....fara mister!" corasand

AXIOMA
NUCA VIBREAZA MAI TARE

Nucile si peretii se stie, sunt doua entitati dure, incompatibile, care se ignora reciproc... Nucile sunt minione, vii, destepte, cu  miez si vibratii inalte... Ele poarta matricea unor noi fiinte vii, mult mai complexe decat ele. Peretii...!? Mdeh..., ca peretii... sunt  mari, amorfi, cu vibratii joase si plini de viitorul moloz in care se  vor destructura..... Ce pretentie poti sa ai de la niste bieti pereti? 
Iata insa ca uneori, din ratiuni oculte, forta oarba  a destinului  face ca o nuca sa-ntalneasca un perete. Totdeauna brusc si in viteza. Musai! Si-atunci apar o serie de vibratii noi. Sa le urmarim!
Cand nuca se izbeste de perete, acesta, care are oricum o vibratie aproape  imperceptibila, va absorbi imediat in structura sa maruntele vibratii cauzate de impact, pe cand nuca...eeei..., cu nuca domnilor, e alta poveste. Nuca oricum vibreaza inalt, cu toata fiinta ei si inca la  modul extrem.  Pentru o nanosecunda va parea ca sta lipita de perete, desi ea, minunata, n-o sa-l atinga niciodata. Socul impactului se va rasfrange brutal asupra ei facand-o sa vibreze din ce in ce mai intens din toate fibrele fiintei ei, ca instantaneu, urmandu-si destinul ei fractalic, implacabil, sa se dezagrege. Invariabil, nuca se va sparge cu un pocnet sec, fie de perete, fie la impactul cu solul, dupa ce in prealabil  va mai zvacni o data, cu o vibratie scurta... Pai te pui cu peretii!? Pierderi  colaterale? Hmmm....! Ceva  praf de tencuiala, coji si... niste miez de nuca.
Miezul e bun, chiar daca trebuie sa-l culegi de pe jos.

Daca insa potriveala nucii in perete, nu-i musai sa se-ntample imediat, iar nuca si peretele au ragazul sa-si armonizeze vibratiile - mai da rumane, mai lasa vecine! - si sa ajunga astfel la aceeasi frecventa si lungime de unda (daca am scos porumbei, si cred ca am dat drumul la un stol, ii rog frumos pe fizicieni sa-si rada-n barba, nu in comentarii), atunci ne vom putea bucura de zborul lin al nucilor plin aer si vom putea vedea un perete de turta dulce, cu nuci, ca in povestea cu Hansel si Gretel. Si uite-asa poate, voi reusi si eu bietul, sa-mi ridic oleaca vibratiile cele proaste, de aspirant la spiritualitate, macar pana la piciorul broastei.

Nassim Haramein - Traversarea orizontului evenimentului