UN NOBEL PENTRU CAI VERZI
Alaltăieri
am văzut un filmuleţ documentar cu extratereştri. Aşa e! Gata, m-am convins...
Timp de aproape un milion de ani, extratereştrii Anunnaki, originari de pe
planeta invizibilă Nibiru care nu există, şi care arată ca nişte omuleţi mici
şi verzi, după unii martori oculari răpiţi şi violaţi pe navele lor, sau mici
şi gri, sau mici şi albaştri sau argintii, după alţi martori oculari cărora ei
le-au băgat microcipuri în medicamente, au intrat şi au ieşit prin poarta
stelară numită Soare cu nişte nave galactice gigantice cât Terra de mari. Ei au
încercat şi au produs genetic diverse variante de maimuţe umane, dar de-abia acum 100.000 de ani le-a reuşit
o maimuţă modificată genetic, un
prototip de homo sapiens modern, cum ar veni, pe care ei au botezat-o eva.
După
facerea evei în eprubetă, anunacii s-au bucurat de nurii ei, adică s-au corcit cu ea
şi au început să facă din coastele ei maimuţoi umani divers coloraţi în funcţie
de rasă, pe care i-au numit adami şi i-au învăţat pe ei astrologie, aritmetică,
piramidologie, psihotronică, anghelologie, tantra yoga, dar şi să vorbească şi
să se scape de complexul lui Oedip... În felul acesta, o parte din exemplarele de homo sapiens rezultaţi din
maimuţa mitocondrială au ieşit normale dar cu complexul lui Oedip, iar altă
parte au rămas homo.
Conform
teoriei omului de ştiinţe spiritualistico-fantastice Nassim Haramein, şters de pe Wikipedia, anunacii, ca să-şi protejeze investiţia numită OM, produc cantităţi
impresionante de nave galactice uriaşe de dimensiunea Pământului pe care le
aruncă în Soare, pentru ca undele de şoc provocate de impact să genereze
furtuni solare şi să-i inverseze lui polii magnetici. Şi asta se întâmplă
ciclic din 11,2 în 11,2 ani, sau, după caz, chiar şi la 8 ani sau 15 ani şi
ţine de circa 1.000.000 de ani încoace, de când extratereştrii au făcut primele
experienţe genetice pe maimuţe...
Ieri, l-am sunat degrabă pe
Pămpă, i-am dat link-ul şi i-am spus ce chestie extraordinară am descoperit eu...
- E chiar mişto teoria... se ţine! Iar
Nassim Haramein, pentru ipotezele lui fantastice, merită un Nobel. Zău că merită! Sau măcar
juma' de Nobel... până ce se confirmă, i-am zis eu lui Pămpă....
- Hai măi Astralopitecule! Cât de copil trebuie să fii ca să crezi toate
năzbâtiile lui Nassim...!? Am văzut şi eu videoclipul... Este făcut pentru
elevii de liceu... cam acela-i nivelul... E un nene acolo care împuşcă bani de
pe youtube pentru vizualizările noii teorii şi care-ţi arată şi o jucărie cu
baterii şi luminţe închipuind o navă galactică, pe care o izbeşte de un glob
gata crăpat, ca să-l sfărâme... şi cu care demonstrează că ideea năstruşnică a
lui Nassim Haramein, care nu este taman un om de ştiinţă, ci o struţocămilă
pseudoştiinţifică este vezi bine adevărată...
- Nu-i adevărat! Nassim este un revoluţionar şi strălucitor om de ştiinţă, un geniu carismatic care a luat şi premiul “Best Paper Award” şi căruia comunitatea ştiinţifică îi refuză descoperirile şi meritele ca să nu deranjeze dogmele actuale... Toţi oamenii de ştiinţă îl gelozesc...
- Hmm... Nassim Haramein este ca vaca de prăsilă care dă lapte mult... şi care, în timp ce o mulgi dă cu piciorul la găleată şi o varsă. Are marele talent ca, după ce expune magistral o teorie, plămădind-o din vorbe, dându-i consistenţă, formă, arome, sunet, culoare şi vulgarizând-o bine ca s-o înţeleagă tot sfertodoctu' spiritualistic, ei bine, după ce te-a sedus cu teoria şi eşti gata s-o crezi, în aplauzele şi spre deliciul spiritualisticilor el te abandonează şi o ia năprasnic prin bălării cu piramide şi cu nave extraterestre... De aceea comunitatea ştiinţifică nu îl bagă în seamă sau, în cel mai bun caz, îl tratează ca pe un băiat de mingi pe terenul de joc al ştiinţei...
Sigur, deocamdată nu s-a dat în stambă în halul în care a făcut-o celălalt mare om de ştiinţă spiritualistică, Gregg Braden, care, în goana lui după glorie şi parale a siluit pe faţă Kabbala ca să-i dea lui nişte numere mistice norocoase trase de păr, cu care să poată profeţi şi conferenţia după pofta inimii despre apocalipsa 2012. Dincolo de faptul că este un Ion Creangă al fizicii cuantice vulgarizate, Nassim mai are şi acest mare merit de a nu se fi compromis chiar de tot, lăudându-se şi lăsându-se lăudat cu un premiu care sună ştiinţific, din păcate însă cu prea mică însemnătate pentru lumea ştiinţei, merit pe care i-l recunosc... Jos pălăria, e un îmbârligător descurcăreţ.
Ziceai ceva de juma’ de Nobel!? Ba nu! Io zic că un Nobel întreg şi tot nu ar fi de ajuns pentru el! Neapărat trebuie să se instituie şi să acorde şi un Premiu Nobel pentru alergatul prin bălării, altul pentru alergatul după cai verzi, altul pentru cele mai frumoase castele în Spania, altul pentru cei mai frumoşi uriaşi cu picioare de lut, altul pentru cele mai luxoase castele din cărţi de joc, altul pentru utopii...
Şi ca să nu crezi că am ceva personal cu el, urmăreşte rogu-te link-urile incorporate în text.
- Nu-i adevărat! Nassim este un revoluţionar şi strălucitor om de ştiinţă, un geniu carismatic care a luat şi premiul “Best Paper Award” şi căruia comunitatea ştiinţifică îi refuză descoperirile şi meritele ca să nu deranjeze dogmele actuale... Toţi oamenii de ştiinţă îl gelozesc...
- Hmm... Nassim Haramein este ca vaca de prăsilă care dă lapte mult... şi care, în timp ce o mulgi dă cu piciorul la găleată şi o varsă. Are marele talent ca, după ce expune magistral o teorie, plămădind-o din vorbe, dându-i consistenţă, formă, arome, sunet, culoare şi vulgarizând-o bine ca s-o înţeleagă tot sfertodoctu' spiritualistic, ei bine, după ce te-a sedus cu teoria şi eşti gata s-o crezi, în aplauzele şi spre deliciul spiritualisticilor el te abandonează şi o ia năprasnic prin bălării cu piramide şi cu nave extraterestre... De aceea comunitatea ştiinţifică nu îl bagă în seamă sau, în cel mai bun caz, îl tratează ca pe un băiat de mingi pe terenul de joc al ştiinţei...
Sigur, deocamdată nu s-a dat în stambă în halul în care a făcut-o celălalt mare om de ştiinţă spiritualistică, Gregg Braden, care, în goana lui după glorie şi parale a siluit pe faţă Kabbala ca să-i dea lui nişte numere mistice norocoase trase de păr, cu care să poată profeţi şi conferenţia după pofta inimii despre apocalipsa 2012. Dincolo de faptul că este un Ion Creangă al fizicii cuantice vulgarizate, Nassim mai are şi acest mare merit de a nu se fi compromis chiar de tot, lăudându-se şi lăsându-se lăudat cu un premiu care sună ştiinţific, din păcate însă cu prea mică însemnătate pentru lumea ştiinţei, merit pe care i-l recunosc... Jos pălăria, e un îmbârligător descurcăreţ.
Ziceai ceva de juma’ de Nobel!? Ba nu! Io zic că un Nobel întreg şi tot nu ar fi de ajuns pentru el! Neapărat trebuie să se instituie şi să acorde şi un Premiu Nobel pentru alergatul prin bălării, altul pentru alergatul după cai verzi, altul pentru cele mai frumoase castele în Spania, altul pentru cei mai frumoşi uriaşi cu picioare de lut, altul pentru cele mai luxoase castele din cărţi de joc, altul pentru utopii...
Şi ca să nu crezi că am ceva personal cu el, urmăreşte rogu-te link-urile incorporate în text.