UITA - TE.........................! ! !


UITA - TE....  PE TINE!
UITA - TE...  PE BLOG!

PRIETENII BLOGULUI

Se afișează postările cu eticheta Marin Preda. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Marin Preda. Afișați toate postările

sâmbătă, 5 decembrie 2009

DRAGOSTE DE OAIE















In MOLDOVA
Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la balada nationala Miorita imi trec prin cap tot felul de ganduri, care de care mai nastrusnice. Si iaca ma-ntreb: ce legatura de taina trebuie sa fi fost intre ciobanasul moldovean si oaia cea nazdravana?  De ce doar acelei mioare moldave ii era drag ciobanasul, de s-a  repezit sa-l previna de napasta, pe cand toate celelalte oi au tacut malc? Oare ce favoruri ii facuse ei in mod special ciobanul moldovean, de s-a lipit ea, biata oaie, de sufletul lui ales. Sa fi fost oaia lui preferata? Cioban tanar, viguros si frumos... logodnica departe... oaia blanda, bucalaie.... Sa nu-i fi scapat el barsanei niciodata vreo sudalma sau vreo bata peste coaste, ci numai soapte dragastoase?  Pana la urma se vede treaba ca ea-l iubea sincer si asta  nu presupune altceva decat ca junele s-a purtat cu ea ca un  gentleman si nu ca un cioban. Tendresse oblige! Avea toate simptomele unei mari iubiri: nu mai manca, nu mai bea si behaia intruna, zile-n sir.















In MUNTENIA
Auzi bre, altfel stau lucrurile cu oaia munteana, daca ar fi sa privim la balada Miorita, cantata prin Tara Romaneasca. Sa luam de pilda o oaie neagra, una neaosa, focoasa, meridionala... Stiti pe care?
Ati ghicit, bre! Pe Bisisica, bre!
Bisisica cu siguranta nu ar fi procedat ca surata ei moldoveana. Fugarita si batuta cu pietre de Testosul de Moromete, mai degraba s-ar fi dus sa-l dea pe mana oricarui fel de cioban, chiar si jandarului, numai sa se scape de smintit. Nu ca ea, balaoachesa, nu ar fi avut vreo vina... dar ce sa-i faci daca asa sunt oile muntence, mai nabadaioase, mai arzoaie!? Iar el, Niculae, simtind ura Bisisicai, mai abitir capata pofta de a o cotarci. Fara regrete. El n-ar fi suferit niciodata de pierderea  Bisisicai. Si stiti ceva? Pana la urma, pentru toate aceste neintelegeri, nu oile trebuie invinuite, ci ciobanii. Pot sa va dovedesc ca ciobanii poarta intreaga raspundere pentru felul in care se comporta oile lor. Ia hai sa vedeti cum reactioneaza moldoveanu, dupa spusele lui Sadoveanu:
-De ce esti trist Niculaes?
-Mi-o murit o oaie domnule...
Ei vedeti? Vedeti cata intelegere si compasiune au moldovenii pentru animale? N-ati fi auzit una ca asta din gura lui Niculae Moromete, nici in ruptu' capului. Ia sa-ncercam aceeasi intrebare si sa vedem ce ne-ar spune Marin Preda:
-De ce esti trist, ba Niculae?
-Fir-ar a dracului de Bisisica!















In ARDEAL
No, amu' cu exceptia Tarii Fagarasului pe unde bacii sibienii or facut-o de oaie jupuind scoarta de brad si omorand padurile, in Transilvania si in Tinutul Secuiesc balada Miorita nu se canta, ci se horeste, ba pe romaneste, ba pe ungureste. Pe nemtzashte, ba. Ascultati-o p-aiasta ungureasca, ca-i  de numa-numa:

Miorita in varianta ungureasca!!...
Se pare ca ardelenilor nu prea le pasa de oi. Daca au nevoie, se asociaza in scop de talharie si omor cu premeditare cu muntenii si fac rost de oi de la moldoveni. Iar  moldovenilor nici ca le pasa. Pentru ei nu reprezinta o paguba prea mare, pentru ca ei au oi mai multe, mandre si cornute. Si chiar daca hai sa zicem ca li s-ar fura toate oile, ei tot nu pagubesc de tot. Mai raman cu mandrele si cu cornutele. Lucrul acesta nu l-am scornit eu. Asa ne spune balada. In schimb ardelenilor le plac foarte mult caii albi mai invatati si pe chestia asta sunt si mult mai religiosi si mai patrioti decat fratii lor romani din Muntenia si Moldova, caci le dau acelasi nume predilect, de arhiepiscop papistas, fost suzeran al Tarii Romanesti si principe al Transilvaniei.
-Ghii mai (Andrei) Batore, sarace!
Pai cum ar fi sa-ti omor tu calu' la carat piatra prin cariere si sa-i mai si zici:
-Ghii mai (Mihai) Viteze, sarace!
Nu merge! Chiar daca la prima vedere ar fi mai patriotic sa-l indemni asa, tot nu merge, ca i-a tinut serbi.  S-a gandit  el bine, Agarbiceanu.


In BASARABIA
Amu, nu shtiu foarti ghini shie se-ntampla cu mioara shea basaraba, pient'ca patamu shto, izvinite minia si sa ma scuzati oleaca pajaluista, ana gavarila pa ruski i ia nicevo ni ponil, shi nish'ca-ntzalejeam fo voroava pi rusashti di la biata oaie roz, care o fo roshie in tineretzili dumneai. Si nishi shiei doi shiobani la o singura oai, nia Aliecu shi tavarish Alieku nu sa-ntzaleg prea ghini intre danshi.  Behehe - dracu' sa te ie pare ca-i la fel cu behehe - idi ciortu, dar s-audi fiecari diferit din cauza pardalnishelor di microfoani shi a Transnistriei!

joi, 16 aprilie 2009

II PRUDENCIA

http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
................................................................................................................................................................
Din nebagare de seama, Prudencia atinse cu cotul una din sticlutele cu licoare magica. Sticla se rasturna pe secretaire-ul din lemn de trandafir de la Moldova mostenit de la mama sa, iar licoarea se prelinse prin sertare insinuandu-se in aer cu o aroma de Magie Noire, cu iz de Magia Bianca. Prudencia usor ametita auzi ca prin vis vocea mamei sale: Ioana Manuela Prudencia Dumitrascu ai grija!” “Ioana Manuela?” se mira Prudencia. Deschise secretaireul infrigurata-transfigurata trase afara dintr-unul din sertare, certificatul ei de botez. Cerneala ii zambea frumos. Era simpatica.
,,Da, da, mama are intotdeauna dreptate! I.M. Prudencia”. http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
..................................................................................................................................................................
in ziua de azi-noapte verzi cristale rosii coapte atarnate fata-n spate tipa mute fermecate…
,,Ce-o fi cu mine? Ce-mi face cristalu’?” se intreba Prudencia. http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
..............................................................................................................................................................
Una din broscute sari din usa si se apropie timid de ochii Prudenciei asteptand … cu buzele tuguiate. Printre sughituri si hohote de ras Prudencia reusi sa ingaime:
-Ce doresti ?
-O sarutare.
-Ca-n povesti?
-Ba chiar mai tare.
-Si-ai sa cresti?
-Ce intrebare!?
,,No, hai!” Ce-o fi o fi!” si saruta broscuta care incepu deodata sa se umfle… sa se umfle… http://fabule.ro/?p=16 …sa se uuuumfle… dar nu mai putu sa stapaneasca simfonia colorata a licorilor din mintea ei si se prabusi de-acolo de unde era deja prabusita de ras….. intr-un somn adanc……………………………………………………………….................................................................
-Tu cine esti? intreba Prudencia uitandu-se cu ochii carpiti la copilandrul din fata sa.
-Testosul!
-Cine?
-Moromete. Nicolae Moromete!… Da sa stii ca n-am mai vazut oaie sa vorbeasca. Stiam de una dintr-o balada cu trei ciobani, din care doi erau smecheri...
-Si ce legatura are asta cu mine?
-Cum ce legatura? Pai nu esti tu Bisisica mea?
-Ce’zsesi tzarane?
-Pe cine gura ma-ta, faci tu taran? Fir-ai a dracului de Bisisica!
va continua pe
http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
sau dupa caz pe
http://www.rodulpamantului.blogspot.com/