II PRUDENCIA

http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
................................................................................................................................................................
Din nebagare de seama, Prudencia atinse cu cotul una din sticlutele cu licoare magica. Sticla se rasturna pe secretaire-ul din lemn de trandafir de la Moldova mostenit de la mama sa, iar licoarea se prelinse prin sertare insinuandu-se in aer cu o aroma de Magie Noire, cu iz de Magia Bianca. Prudencia usor ametita auzi ca prin vis vocea mamei sale: Ioana Manuela Prudencia Dumitrascu ai grija!” “Ioana Manuela?” se mira Prudencia. Deschise secretaireul infrigurata-transfigurata trase afara dintr-unul din sertare, certificatul ei de botez. Cerneala ii zambea frumos. Era simpatica.
,,Da, da, mama are intotdeauna dreptate! I.M. Prudencia”. http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
..................................................................................................................................................................
in ziua de azi-noapte verzi cristale rosii coapte atarnate fata-n spate tipa mute fermecate…
,,Ce-o fi cu mine? Ce-mi face cristalu’?” se intreba Prudencia. http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
..............................................................................................................................................................
Una din broscute sari din usa si se apropie timid de ochii Prudenciei asteptand … cu buzele tuguiate. Printre sughituri si hohote de ras Prudencia reusi sa ingaime:
-Ce doresti ?
-O sarutare.
-Ca-n povesti?
-Ba chiar mai tare.
-Si-ai sa cresti?
-Ce intrebare!?
,,No, hai!” Ce-o fi o fi!” si saruta broscuta care incepu deodata sa se umfle… sa se umfle… http://fabule.ro/?p=16 …sa se uuuumfle… dar nu mai putu sa stapaneasca simfonia colorata a licorilor din mintea ei si se prabusi de-acolo de unde era deja prabusita de ras….. intr-un somn adanc……………………………………………………………….................................................................
-Tu cine esti? intreba Prudencia uitandu-se cu ochii carpiti la copilandrul din fata sa.
-Testosul!
-Cine?
-Moromete. Nicolae Moromete!… Da sa stii ca n-am mai vazut oaie sa vorbeasca. Stiam de una dintr-o balada cu trei ciobani, din care doi erau smecheri...
-Si ce legatura are asta cu mine?
-Cum ce legatura? Pai nu esti tu Bisisica mea?
-Ce’zsesi tzarane?
-Pe cine gura ma-ta, faci tu taran? Fir-ai a dracului de Bisisica!
va continua pe
http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
sau dupa caz pe
http://www.rodulpamantului.blogspot.com/

III SAMBA

http://ioanadumitrascu.wordpress.com/
Sentimientos, sufrimientos espinados, trabajo NO - samba SI.

SAMBAAAAAAA……!!!! Si curajoasa Prudencia avand la gat cristalul de douazeci de kilograme incarcat cu energie pozitiva se arunca cu elan de la etajul al noualea in bratele prudentului Coraje si-ncepura o samba indracita in aplauzele rudelor de gradul al paisprezecelea ale sotiei fostului cumnat al nevestei verisoarei de-a treia, casatorita cu bunica dinspre tata a cuscrei socrului cumetrei mamei Dolores, mama adoptiva a stabunicului comun al lui Coraje Prudento, fratele geaman al Prudenciei si verisorul ei de lapte dar si fratele sau de sange. Cand samba lua sfarsit, Coraje ostenit dadu drumul gleznelor Prudenciei si incerca sa o ridice la loc, cu capul in sus, in pozitia ei fireasca de Hopa Mitica. Dar vai, ce sa vezi: O Jesus-Maria! O Santa Guadalupe de la Mar! Pe chipul Prudenciei imbatata de amor si de ritmul dansului se asternuse o fericire fara asemuire... Prudencia isi pierduse capul!
Adios tristeza! Vamonos a Acapulco!
http://ioanadumitrascu.wordpress.com/